Prin 2007, Adrian Georgescu a fost nominalizat de catre Romania Libera la titlul de Ziaristulul Sportiv al Anului. Premiile ”Ioan Chirila” erau pe la primele editii, iar Adrian, care tocmai devenise freelancer, a castigat. Nu se astepta, era un outsider care-si vedea lungul nasului, dar a castigat.
Discursul de invingator a fost destul de stangaci, dar doua zile mai tarziu s-a revansat dand de baut la vreo 15 oameni care-l urmareau si incurajau constant in subsolul articolelor sale de pe blog, in comentarii.
De-atunci, Adrian a scris sute de articole despre carti, muzica, filme, destinatii de vacanta si asa mai departe. A scris si un volum de povestiri, unde ”umorul existential”, cum il numeste el, te face sa te hlizesti si sa-ti pui intrebari la tot pasul. Iar recent, a publicat primul sau roman, ”Exitus”. Unde umorul este inlocuit de insingurare si durere.
A durat aproape cinci ani, pentru ca atat timp si-a cerut cartea. N-am stiut de la inceput ce si cum va fi, iar cea mai buna dovada este ca, initial, romanul trebuia sa fie unul despre batranete.
In apararea mea, pot spune doar ca sunt, asemenea majoritatii celor din generatia mea ajunsi in presa, inginer. Am terminat Facultatea de Instalatii din Bucuresti in 1995. Asemenea tuturor facultatilor, era una care te invata lucruri din care, peste ani, nu aveai sa ramai cu nimic.
