![[Twitter. Ultimii mohicani] Alexandru Negrea: ”Twitter nu a ajuns niciodată mainstream în România. Toți bunicii știu ce e Facebook, dar cei mai mulți nu cred că au auzit vreodată de Twitter”](https://media.iqads.ro/2017/11/alex-negrea-cover-850.jpg?v=201711021010)
Evoluția acestei rețele sociale pe meleagurile autohtone a fost lentă spre deloc, adaugă Alexandru Negrea, care compară Twitterul cu o broască țestoasă într-o cursă de viteză. Contul lui este urmărit de 26.000 de oameni, dar atenția lui s-a mutat pe Facebook, de când a apărut acesta. A rămas pe Twitter ca un utilizator pasiv, în special pentru funcția de căutare în timp real.
Ce să faci pe Twitter ca utilizator obișnuit de internet? Să citești ce scrie nebunul de Trump când nu are somn?, se întreabă Alex.
Despre insomnii, curiozități și punctele de tangență ale rețelelor sociale, citiți mai jos:
Contul meu de Twitter are data nașterii pe 6 aprilie 2008. L-am făcut pentru că începuse să prindă amploare fenomenul și era ceva nou (la vremea aia era o rețea socială prin sms, de aici și limita de 140 de caractere, care a rămas valabilă și după ce a devenit web-based).
Atmosfera, la vremea aia, era cu mult entuziasm, din câte îmi aduc aminte. Cred că apăruseră ofertele de telefonie cu sms-uri multe incluse și profitam de ele în felul ăsta. Era mai complicat, dar dezvoltatorii rețelei au ținut cont de cererile de la utilizatori (așa au apărut posibilitatea să te adresezi cuiva cu @ în față și hashtag-ul).
