![[Noii artizani] Goblenurile pot fi chiar cool](https://media.iqads.ro/2019/12/pjimage11-cover-850.jpg?v=201912230508)
Mama stând într-un fotoloiu vișiniu brodând goblenuri e una dintre cele mai vii amintiri care mi-au rămas peste ani. Îmi amintesc raftul din dulap în care își ținea punga cu ațe, magazinul de la care cumpăra papiote și modele, răbdarea cu care trecea acul prin micile deschizături ale pânzei. O urmăream cu aceeași fascinație cu care mi-i imaginez pe copiii marilor artiști cum își urmăresc părinții în atelierele lor. În unul dintre puținele momente în care își dau voie să nu mai fie în primul rând părinți, ci pictori, sculptori, meșteri artizani.
Obiectele lui Neli Teodorescu confirmă gândul meu vechi de douăzeci de ani – că broderia nu este „mestesugul femeilor casnice”, ci o formă de artă. Modelele ei nu seamănă mai deloc cu ale mamei – sunt mai proaspete, mai colorate, lucrate în cel mai mici detalii. Dar dintre nodurile ei reies aceeași răbdare și atenție care mă linișteau și inspirau când eram copil și care dau valoare unor goblenuri zeci de ani mai târziu.
Dupa liceu, am lucrat o perioada in comert. Sa lucrezi cu oamenii este uneori dificil, dar si placut. Aceasta experienta ma ajuta acum in comunicare. Am urmat Facultatea de Management Financiar-Contabil, dar nu am profesat in domeniu. De fapt, in timpul facultatii mi-am redescoperit latura creativa. Aveam o masina de cusut si-mi lucram, ocazional, piese vestimentare. Din resturile de materiale si cateva margele, am cusut primele brose si coliere. Au fost apreciate de prieteni,am inceput sa primesc comenzi, castigand primii banuti din lucru manual.
