Andreea Leu: Spunem povești despre București, povești care deseori devin amintiri

E interesant să prinzi spiritul străzilor și al oamenilor în pandemie. Orașul este într-o continuă mișcare și transformare încât totul merită fotografiat, crede Andreea Leu: de la clădiri care astăzi există și mâine poate n-o să mai fie, până la atmosfera străzii, spectacole și acte artistice. De 4 ani, Andreea se ocupă de Walk & Shoot, o serie de workshop-uri de fotografie și explorare a diversității Bucureștiului. Departe de tiparele clasice ale unor ateliere de fotografie, acestea au fost gândite ca o experiență ce oferă participanților oportunitatea de a vedea altfel orașul, prin explorarea unor locuri greu accesibile. Astfel, pasionații de fotografie descoperă locuri și povești interesante, învață trucuri și tehnici de la fotografi experimentați, recunoscuți pentru creativitatea și curajul abordărilor, și fac parte dintr-o comunitate pentru care onestitatea și descoperirea sunt extrem de importante.

Cum se pot, însă, întâlni în siguranță, oameni pasionați de fotografie la atelierele din această vară și ce pot experimenta alături de fotografii coordonatori, aflăm de la Andreea Leu, director Grup Arte, organizator al atelierelor Walk & Shoot și al festivalului cu același nume.

Ce poți învăța special la aceste ateliere

Fiecare atelier este gândit ca o experiență care îmbină fotografia cu alte aspecte culturale. O particularitate este că la Walk & Shoot grupele sunt mici (avem maxim 10 persoane per atelier și, în cazul atelierelor de tip portret sau beauty, participanții sunt împărțiți în grupe de maxim 4 persoane). De asemenea, participanții nu au timpi morți - practica durează în medie 6 ore, timp în care se schimbă carduri, baterii și altele pentru că toată lumea fotografiază aproape non - stop.

Avem tot timpul grijă ca fiecare participant să primească informații care să-l ajute, personalizate în funcție de nivelul său de cunoaștere a fotografiei. Unii au nevoie de mai mult sprijin tehnic, alții au nevoie de finețuri de estetică fotografică, alții pur și simplu au nevoie de inspirație, prin urmare atât echipa Walk & Shoot cât și fotograful coordonator sunt permanent „pe fază” pentru a oferi experiențe individualizate.

Un atelier Walk & Shoot nu poate fi comparat cu tutorialele de pe internet deoarece oferă experiența practică: ai alături un fotograf profesionist coordonator care pe tot parcursul atelierului îți oferă informații, sprijin și ajutor și ești într-un mediu de oameni pasionați de fotografie, unde poți să înveți sau să te inspiri.

Noi avem și ateliere indoor foarte mișto, pe care le-am pus pe pauză momentan, având în vedere condițiile actuale și prioritatea de a ne proteja cu toții sănătatea.

Așa că pentru vara lui 2020 venim cu o serie de 5 ateliere realizate exclusiv în exterior, în grupe mici. Distanțarea socială oricum se întâmpla la atelierele noastre (râd când spun acest lucru), pentru că fiecare are spațiu de fotografiat, nu ne place să ne punem participanții în poziții de paparazzi, ci vrem constant să le oferim spațiul fizic necesar pentru a putea gândi și realiza fotografii conform viziunii lor fotografice.

Foto: Stefan Trāsnea
Atelier foto Beauty

Provocările pandemiei

Pandemia ne-a afectat și pe noi ca pe toți colegii din sectorul cultural. La începutul anului aveam un program întreg pregătit, de care eram foarte mândri și pe care a trebuit să-l punem pe pauză. Acum am început timid cu această serie de 5 ateliere, toate în exterior. Nu am schimbat fondul atelierelor, dar am umblat la formă - toate introducerile și feedback-urile sunt acum în exterior (ori în curtea unde avem noi sediul, ori la terase) așa că ne cărăm cu videoproiector și ecran de proiecție după noi, la Rooftops am ales numai clădiri dintr-o zonă relativ omogenă ca să nu mai trebuiască să ne deplasăm cu microbuzul între punctele foto și avem permanent stoc de măști și dezinfectante pentru toată lumea.

Cred că principala provocare este vremea pentru că în mod normal, în lunile iulie și august noi am fi avut numai ateliere de interior ca să avem confortul aerului condiționat. Până acum am avut noroc și n-am avut parte de caniculă în ziua atelierului, dar tot a trebuit să avem la noi apă plată din belșug și săruri de rehidratare (să fie, în caz de nevoie). Altfel, ne este dor de un atelier de fotografie de spectacol sau de unul de beauty care se întâmplă în studio dar asta e. Le vom reprograma când se va putea.

Microbul fotografiei

Pentru mine atelierele sunt o gură de aer proaspăt pentru că fotografia mi se pare unul dintre cele mai frumoase mijloace de exprimare proprie dar și de cunoaștere (a ta și a ce fotografiezi). Inițial am început atelierele ca să avem o modalitate de a spune poveștile pe care le-am documentat pentru platforma Merg.În despre oamenii, locurile și istoriile Bucureștiului. Atunci nu mă gândeam că mă voi îndrăgosti atât de tare de fotografie cu toate că în copilărie și tinerețe eram constant cu un aparat foto de gât.

Tot planificând și organizând ateliere, mergând la alte ateliere și la cursuri foto, cunoscând fotografi și și discutând cu ei, am redescoperit pasiunea mea pentru fotografie și am fost cât se poate de prinsă de „microb”.

Foto: Loredana Bîtculescu

Pe mine fotografia mă ajută, pe de o parte, să-mi creez și să-mi conserv amintiri și, pe de altă parte, să experimentez și să mă exprim pe mine însămi într-o manieră creativă.

Foto: Stefan Trăsnea
La atelier foto de spectacol

Acum sunt (și suntem ca echipă) în punctul în care ne dorim să contribuim mult mai mult la arta fotografică locală - lucrăm la mijloace să sprijinim și să ajutăm la dezvoltarea fotografilor și la dezvoltarea publicului de fotografie. O facem cu pași mici pentru că suntem într-o fază de testare și de experimentare, însă, încet - încet am început să adăugăm și alte elemente precum print sales sau festivalul Walk & Shoot. Și vor mai fi și altele. :)

Foto: Stefan Trăsnea
Eu si Istvàn Tèglàs la atelier foto beauty

Povești & experiențe

Mi-e greu să aleg cele mai frumoase experiențe pentru că la fiecare atelier am avut cel puțin una. Pentru mine, orice atelier de spectacol cu Adi Bulboacă rămâne o experiență de neuitat pentru că îmi place la nebunie să fotografiez teatru și la acest atelier avem luxul să asistăm la repetiții șnur (practic la întregul spectacol), numai noi, 10 - 12 participanți, să ne mișcăm în sală și să găsim cele mai bune locuri de fotografiat, să vedem „the inner workings” ale unui spectacol (de la indicații regizorale până la teste de lumini) și să repovestim spectacolul în imagini.

Altfel, nu voi uita vreodată cum m-am simțit la primul Rooftops când am terminat ziua pe InterContinental. Am fotografiat de la etajul 19 (eram pe terasa apartamentului în care a fost filmat „Nea Mărin Miliardar”) și am simțit că sunt singură cu orașul; m-a emoționat să văd de la distanță toate locurile atât de cunoscute altfel (treptele de la TNB, fântâna de la Universitate etc.) și mi-a plăcut la nebunie să văd cum se schimbă orașul în funcție de lumină - am prins apusul acolo.

Foto: Ionut Staicu

O experiență de neuitat pentru participanți a fost cu siguranță atunci când au intrat într-o clădire părăsită (de altfel, un loc plin de povești despre oraș) și au dat nas în nas cu Hedwig, personajul pe care îl juca István Téglás atunci. I-am așteptat cu muzica din spectacol (“Hedwig and the Angry Inch - the Missing Half”, r: Iris Spriridon), iar Hedwig a început să le povestească despre ea și despre cum tocmai avusese un concert în București. Au rămas muți și le-a luat ceva timp să se dezmeticească și să-și dea seama că este o ședință foto.

Un alt moment simpatic a fost cu Hajdu Tamás la un atelier de trei zile, absolut minunat. Imediat după feedback trebuia să se urce în taxi și să plece la aeroport ca să prindă avionul spre casă. Când a venit momentul să-și cheme taxiul, toți participanții erau triști că pleacă, cineva chiar avea lacrimi în ochi. Plutea în aer o bucurie tristă și am făcut o îmbrățișare ad-hoc de grup, un selfie demn de Oscaruri și Tamás ne-a promis că va reveni.

Participanții

Atelierele Walk & Shoot sunt pentru toți pasionații de fotografie, pentru toți cei care vor să experimenteze limbajul fotografiei și pentru toți cei care își doresc să experimenteze orașul altfel. Fiecare atelier este adânc înrădăcinat în București - fie că fotografiem cartiere de sus, că îi explorăm clădirile și arhitectura, că exersăm fotografia de stradă sau că îi fotografiem spectacolele și așa mai departe. În toate putem spune, de fapt, povești despre oraș și cultura orașului. Am avut ca participanți atât turiști cât și expați, mai ales la Rooftops. Echipa noastră este fluentă în engleză și putem organiza atelierele astfel încât să oferim aceeași experiență și pentru vorbitori de limba română și pentru străini.

În principal trebuie să vii cu ce echipament ai și știi să folosești. Am avut inclusiv participanți care au folosit exclusiv telefonul mobil. Nu ne blocăm în aparatură, pentru că vorbim mult mai mult de estetică și de felul în care gândești fotografia. Altfel, avem recomandări de bun simț, să porți pantofi comozi la atelierele unde mergem mai mult, pantaloni lungi la cele în care intrăm prin zone mai sălbatice sau protecție solară pe timp de vară.

Teme & inspirație

De abia aștept atelierul de fotografie de stradă cu Silviu Gheție de la finalul lui august. Este foarte interesant să fotografiezi oameni și stradă acum, în condițiile pandemiei și să compari cu ce ai făcut în trecut. Strada arată diferit. De asemenea, mi se pare interesant să te documentezi pe tine însuți și să-ți documentezi apropiații; să-ți spui povestea din această perioadă și să o revezi (cu siguranță cu alți ochi) în viitor.

În același timp, orașul este într-o continuă mișcare și transformare încât totul merită fotografiat: de la clădiri care astăzi există și mâine poate n-o să mai fie, până la atmosfera străzii, spectacole și acte artistice sau povești ale celor cunoscuți (sau ca extra challenge, ale celor pe care încă nu-i cunoști).

Foto: Cristian Crisbāsan

Documentarea orașului

Peste 10 ani vom putea scoate un album cu o decadă de București... și s-ar putea să avem parte de mari surprize. Am descoperit că de la anumite ateliere fotografii cu clădiri care nu mai există, că am documentat spectacole care nu se mai joacă, că am fotografii de pe cel puțin 3 acoperișuri imagini cu ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, că am fotografii cu atelierul pictorului Vasile Mureșan Murivale în continuă schimbare, din 2016, 2017 și 2019 ș.a.m.d. Prin aceste ateliere spunem povești despre București, povești care deseori devin amintiri - rolul nostru este să conservăm toate aceste amintiri și să le expunem cât de des putem pentru a contribui la identitatea culturală a orașului.