[Voci online] Barbu Mateescu: Nu folosesc injurii. În scris o obscenitate are un impact mai puternic, exagerat de puternic

Barbu Mateescu spune că pandemia a adus pentru unii dintre noi mai multă concentrare pe lucrurile care contează și ne-a crescut productivitatea. Așteptăm întoarcerea la normalitatea pe care o știam până să vină criza, pentru că nevoile și dorințele noastre merg dincolo de virtual și tehnologie. Între timp, suntem pregătiți, oare, pentru un alt val de limitări?

” Mecanismul banalizării e fenomenal. Numărul cazurilor sau deceselor, în România sau alte părți, e mai mare decât la început. Dar nu ne mai temem. Această lipsă de teamă duce, văd, la o creștere a numărului de cazuri. Nu știu cum vor reacționa societățile la un al doilea val de limitări și constrângeri”

Dezbatem cu Barbu Mateescu subiecte care țin de comportamente online și de criza actuală, pentru că nu putem face deocamdată abstracție de ea. Barbu este sociolog cu studii la Universitatea din Pennsylvania și se activează în mediul virtual mai ales când sunt alegeri.

Despre tine

Am 39 de ani, sunt sociolog. Am făcut studiile în Statele Unite, la University of Pennsylvania. În prezent lucrez într-o serie de domenii și la o serie de proiecte, de la cele politice - este an electoral! - la colaborări punctuale cu ONG-uri harnice sau cu Banca Mondială. Practic oriunde e nevoie de analize de date pot fi util.
Ce e frumos dar și dificil la meseria mea de câțiva ani este că lumea este în constantă schimbare. România mai ales. Și, în genere, în bine. Asta înseamnă că deseori sunt plăcut surprins. Dar și că subestimez ritmul schimbărilor.

Prima întâlnire cu online-ul

Am uitat. :)

Ce s-a schimbat

Societatea globală a devenit mai divizată, dar nu neapărat din cauza online-ului în sine, ci din cauza unui set de schimbări din care online-ul face parte, și anume revoluția post-industrială. Facebook, de exemplu, a ajuns să fie utilizat de oameni din afara mainstream-ului revoluției post-industriale. Varietatea de opinii și de păreri a crescut. La fel și vizibilitatea furiei celor lăsați în urmă de schimbările extrem de rapide de peste tot de pe glob.

Mediul virtual și ”bulele” sale

Văd mediul virtual exact ca societatea - extrem de diferențiat și stratificat. Cred că o diferență importantă între a fi sociolog și a nu fi este că non-sociologii se sperie când aud de "bule", devin brusc conștienți de faptul că n-au acces neutru sau obiectiv la părerile întregii societăți. Sociologii știau deja sau însă că oamenii n-au avut niciodată așa ceva - adică știm că umanitatea trăia în "bule" și în secolul 11 și în 1920 și în 1977.

Nu am, în consecință, nicio problemă cu a avea o bulă limitată ca arie, dar interesantă și plăcută pentru mine. Asta înseamnă că impactul numeric al punctelor de vedere pe care le exprim este redus. Dar nu mă deranjează - revin la faptul că sunt sociolog, nu mă imaginez Luther sau Lenin, rotind mulțimile cu o frază deșteaptă. :)

În termeni mai serioși, aparțin multor cercuri de interese foarte diferite. Unele țin de meserie, altele de drumul de viață al prietenilor apropiați, câteva au de-a face cu orașul în care locuiesc, cu oamenii pe care i-am cunoscut în circumstanțe de un fel sau de altul, de asemenea sunt interesat și de figurile din spațiul academic care au ceva de adăugat discuției publice... suntem cu toții în mai multe "bule" deodată.

Vocea și brandul tău online

Ca brand, am început cu blog-ul Sociollogica. Pe Facebook, am avut unul din primele conturi - universitatea la care studiam era în Ivy League, "colegă" cu Harvard, și deci moda site-ului a ajuns repede și la noi. Între timp am renunțat la contul de Facebook iar apoi l-am repornit. Acum a ajuns un hodge-podge de prieteni, fani și followeri. Ar trebui să separ lucrurile, să am o pagină profesională și un cont personal. Dar până depun efortul ăsta scade foarte mult relevanța Facebook-ului. De asemenea: nu am timp. Sunt multe lucruri mai importante pentru mine decât identitatea de utilizator Facebook sau "influencer".

Pe ce subiecte te exprimi

Scriu articole, deci foarte rar mai ajung să-mi exprim opinia pe Facebook. Dau share-uri articolelor respective, glumelor care-mi plac, lucrurilor pe care le consider demne de interes din politica internațională sau românească, știință, pop culture.

Responsabilitatea, cum se manifestă la tine

Punctez anumite fake news ca atare, dar nu sunt sistematic, mai ales cele legate de cifre mă înfurie. O dată la ”ț” ani, de exemplu în ianuarie 2017 sau la referendumul Coaliției pentru Familie îmi exprim părerea personală. Un alt tip de responsabilitate îl reprezintă share-uirea prudentă a informațiilor sau datelor. Greșesc și eu din când în când, dar parcă devin mai bun la a detecta falsurile.

Contul tău de Facebook

Uneori aveam senzația că îmi ocupă prea mult timp - am rezolvat scoțând accesul la Facebook de pe telefonul mobil. De cam 6 luni - 1 an am senzația că starea mea psihologică e mai proastă după ce închid fereastra cu Facebook decât înainte s-o deschid: în alte cuvinte, Facebook nu face bine. Deci nu exclud deloc ideea de a părăsi rețeaua din nou.

Conflictele, ce faci cu ele

Nu prea am timp să citesc comentariile. La câte status-uri am, inclusiv share-uri, mi-ar lua foarte mult să citesc tot ce se scrie. Dau block pentru mârlănii, extremisme, tâmpenie virulentă - nu am o metodologie ieșită din comun.

Regulile de la care nu te abați

Nu folosesc injurii. Evit deseori să dau share la status-uri interesante sau incitante pentru că ele conțin o înjurătură inutilă. Nu e vorba de o pudoare ieșită de comun și nici măcar de ceva programatic. Folosirea obscenităților prea des le reduce impactul. Trebuie să fie o carte de atu - folosite eficient deci rar.

De asemenea, în scris o obscenitate are un impact mai puternic, exagerat de puternic, prin comparație cu folosirea ei în vorbire.

Comunitatea care te urmărește

În principal cei care mă urmăresc pe Facebook sunt oameni interesați de politică - urmează deci 3 ani interesanți pentru interacțiunea mea cu ei pentru că activitate electorală n-o să prea fie. Probabil că prietenii o să primeze. De asemenea oamenii cu care nu am o relație foarte strânsă, dar care apreciază simțul meu al umorului - nu chiar tipic - o să rămână de asemenea.

Granița dintre Influenceri și Key Opinion Leaders

Nu o văd întrucât nu sunt familiar cu marketing-ul aferent domeniului. Îmi este greu să dau o listă cu cei pe care îi urmăresc, întrucât vizibilitatea status-urilor depinde de toanele Facebook-ului, adică de algoritmi de moment. Când sunt alegeri văd mulți jurnaliști, desigur și oameni despre care Facebook a aflat :) că îmi plac și care au lucruri deștepte de zis despre politică precum Sorin Cucerai, Miron Damian.

Din pandemie

Profesional nu s-au schimbat foarte multe. Chiar am avut mai mult de lucru anul ăsta, ceea ce nu are de-a face cu pandemia. Ajung mai rar la București, desigur, ceea ce e păcat, sunt mulți oameni în oraș la care țin.

Efectele crizei

Am senzația că suntem în așteptarea reîntoarcerii la normalitate. Folosim tehnologia, desigur, și e foarte bine, dar avem și alte nevoi sau dorințe, care necesită contact uman ceva mai direct.

În online conflictele par să se fi atenuat. Alte lucruri sunt mai importante. Alternativ, Facebook a operat niște modificări sub capotă pentru ca oportunitățile pentru violență verbală să fie descurajate.

Cum au comunicat autoritățile

Uau, e nevoie de zeci de mii de cuvinte aici. O să rezum spunând că, având în vedere performanța generală a statului român din ultimii 150 de ani, se putea și mai rău.

Binele din pandemie

Mai puțină frenezie ne-productivă, un pic mai multă concentrare și capacitate de concentrare.

Lecțiile tale, până acum

Mecanismul banalizării e fenomenal. Numărul cazurilor sau deceselor, în România sau alte părți, e mai mare decât la început. Dar nu ne mai temem. Această lipsă de teamă duce, văd, la o creștere a numărului de cazuri. Nu știu cum vor reacționa societățile la un al doilea val de limitări și constrângeri.