Vinul românesc are potențialul de a deveni o experiență completă, începând, desigur, de la gust, dar integrând conștient designul de produs și chiar activitățile de oenoturism. Pentru a construi o poveste care loializează consumatorii, producătorii locali trebuie să se concentreze atât pe a sublinia istoria produsului în sine, cât și pe prezentarea acestuia. Un pas foarte important este integrarea clienților în poveste, iar turismul viticol poate reprezenta o sursă importantă, atât pentru clienți, care pot beneficia de o experiență unică, cât și pentru producătorii mici și mijlocii, pentru care astfel de acțiuni înseamnă o sursă complementară de venit.
În privința gustului, o oportunitate extraordinară pentru producătorii de vin o reprezintă deschiderea românilor către soiurile cultivate tradițional pe teritoriul țării.
"Vinificatorii care au deschiderea de a oferi consumatorului informații atractive, într-un format ușor digerabil, care să-i deschidă apetitul către un vin de calitate, sunt cei care pot contribui, pe termen lung, la formarea gusturilor pe piața internă. Educarea consumatorilor este un lucru foarte important, orientarea lor către vinuri de bună calitate fiind o investiție pe termen lung în piața viticolă internă”, menționează Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions Romania.
Un alt aspect pozitiv este faptul că vinurile din România au o mare diversitate. Podgoriile din România pot oferi cu succes selecții potrivite pentru aproape orice tip de gusturi, de la Feteasca Neagră, un soi cultivat local de milenii, din care se obține un vin sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure, până la soiurile de proveniență franceză, precum Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc.
Printre soiurile tradiționale românești, mai putem menționa Băbeasca Neagră, un vin ușor și acid, Negru de Drăgășani, care se remarcă prin prospețime, tărie și gust ușor astringent, sau Cadarca (Cardarcă de Miniș), din care rezultă un vin de culoare intensă, aromă consistentă și catifelată.
Dar, înainte ca un consumator să descopere gustul, va face cunoștință cu aspectul. Mai exact, cu ambalajul, respectiv eticheta unui vin, care, fie la raft sau într-un catalog cu vinuri, este primul lucru care diferențiază și atrage privirea. Chiar și în cazul experților, modul în care un vin se prezintă are un impact major, conștientizat sau nu. Aspectul poate fi, astfel, factorul care înclină balanța între vinuri de calitate similară.
Nu în ultimul rând, o etichetă cu un design bine gândit, care vine în completarea calităților unui vin și este consecventă cu ceea ce brandul vrea să comunice, ajută produsul să se fixeze în mintea consumatorilor potriviți, care rezonează cu el.
"93% dintre cumpărători spun că se bazează pe aspectul vizual atunci când selectează un vin nou, iar 85% afirmă că principalul motiv pentru care aleg o anumită sticlă de vin este culoarea", declară Joaquin Bonilla, Creative Consultant pentru brand-uri Premium.
Acesta este și motivul pentru care BASF Agricultural Solutions Romania a ales să integreze o competiție a etichetelor de pe sticlele de vin în cadrul celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, dedicat viticultorilor mici și mijlocii din toată țara. Aceasta are două componente - validarea publicului larg, printr-o votarea etichetelor pe pagina de Facebook a companiei, și validarea specialiștilor din domeniul advertisingului.
Rolul competiției pentru etichete este acela de a aduce în prim plan această componentă vizuală a produsului către o audiență de nișă, care să distingă valoarea unui vin transmisă prin design.
O a treia modalitate prin care consumatorii pot ajunge să aibă o experiență formatoare în privința vinului românesc – și, în același timp, o importantă sursă potențială de venituri pentru producătorii mici și mijlocii, o reprezintă turismul viticol. Vizitarea podgoriilor și cramelor din România a căpătat o mai mare amploare în ultimii ani, ajutată și de faptul că acestea sunt accesibile pe întreg teritoriul țării.
În Muntenia avem renumita regiune viticolă Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri de vin roșu din România: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.
Drumul vinului din Moldova pornește din Vrancea, ajungând de la Panciu, Odobești, Cotești până spre Iași, la Cotnari, fiind presărat cu vinuri albe, care se disting prin dulceața discretă, sau vinuri roșii echilibrate. Dobrogea, o altă zonă viticolă de importanță majoră, cuprinde nume rezonante ca Sarica Niculițel, Istria, Babadag, Murfatlar sau Ostrov, și este cunoscută mai ales pentru vinurile albe, Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel, cu aroma specifică dată de solul ușor, pietros și clima caldă și aridă.
La fel de bine pot fi menționate podgoriile din Oltenia (printre care Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti), celebre mai ales după expoziția din 1887 de la Paris, când Tămâioasa Românească a primit medalia de aur. Iar Transilvania este zona spre care se pot îndrepta iubitorii de vinuri albe seci: Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian, și chiar Traminer Roz, soi semiaromat, de origine germană.
Potrivit BASF Agricutural Solutions, rutele oenoturistice din România au încă un enorm potențial neexploatat. Esențială aici este intensificarea colaborărilor cu sectorul HoReCa pe turism intern și extern. Zonele de podgorie se pretează la o paletă largă de activități prietenoase cu mediul, precum cicloturismul. Pot fi gândite și pachete de activități specifice, de prezentare a cramelor și degustări, care, mai ales atunci când ai un produs care se remarcă prin gust și aspect, contribuie enorm la crearea unei povești care loializează consumatorii.
![[FIT] Ghid de supraviețuire în epoca fraudelor digitale](https://media.iqads.ro/2024/04/screenshot-2024-04-12-at-12-00-36-cover-850.jpg)
