[Al doilea sex creativ] Ana-Maria Diceanu: Cred că toți ar trebui să încetăm să mai facem presupuneri. O femeie care are un copil sau mai mulți sau care s-a întors din concediu de maternitate nu este mai puțin dedicată job-ului

[Al doilea sex creativ] Ana-Maria Diceanu: Cred că toți ar trebui să încetăm să mai facem presupuneri. O femeie care are un copil sau mai mulți sau care s-a întors din concediu de maternitate nu este mai puțin dedicată job-ului

Când femeile povestesc despre discriminarea din industriile creative, li se răspunde, de multe ori, că e o chestie subiectivă, de interpretare. Annual Index, studiul realizat anual de Global Women in PR, nu lasă loc de interpretări însă, arată Ana-Maria Diceanu, fondator și director general al agenției de PR Brain 4 Strategy. Potrivit studiului, cele mai des întâlnite tipologii de discriminare la locul de muncă sunt discriminarea de gen, de vârstă și pe motiv de sarcină. 

 Conform studiului GWPR Annual Index 2022, 20% dintre doamnele PR-ului internațional spun că încetează să mai abordeze anumite subiecte. Odată ce încetăm să mai vorbim liber, omorâm atât creativitatea, cât și ideile colaborative care stau până la urmă la baza acestei industrii creative, spune Ana. 

De ce e nevoie pentru a schimba lumea în care norma masculină este cea sub care se măsoară totul și ce am putea face mai mult pentru echilibrarea perspectivei, explică Ana în rândurile de mai jos:

 

Discriminările pe care le înfruntă femeile în această industrie

Global Women in PR a organizat pentru al IV-a an consecutiv un survey la nivel global – Annual Index. Conform acestui studiu cele mai des întâlnite tipologii de discriminare la locul de muncă sunt discriminarea de gen (27%), discriminarea de vârstă(23%), discriminarea pe motiv de sarcină (13%). Cred că sunt situații pe care le întâlnim des și în România, chiar dacă industria de PR în România este formata majoritar din doamne.

Dacă ne uităm la cum se manifestă aceste discriminări, tot studiul ne arată ca mărirea de salariu, impactul asupra încrederii de sine și excluderea de la întâlniri importante sunt printre principalele efecte enumerate.

Aici aș mai puncta un lucru, și anume cum ne schimbăm comportamentul atunci când întâmpinăm discriminare. Conform studiului GWPR Annual Index 2022, 20% dintre doamnele PR-ului internațional spun că încetează să mai abordeze anumite subiecte. Odată ce încetăm să mai vorbim liber, omorâm atât creativitatea, cât și ideile colaborative care stau până la urmă la baza acestei industrii creative. 

 

Cum a fost pentru tine

În cazul meu au fost puține situațiile în care m-am simțit discriminată. Dar am avut și eu situații, în cariera de consultant de criză, cand mi s-a spus că preferau un bărbat sau nu eram băgată în seamă pe motiv de vârstă. Pe atunci îmi aduc aminte că mă gândeam să treacă timpul mai repede să am și păr mai gri. Nu am nici acum păr gri, dar în prezent se simte parcă faptul ca părul gri pare un impediment. Ce se întâmplă acum interesant este că poate noi, cei mai cu experiență, discriminăm pe motiv de vârstă generația mai tânără și asta ar trebui să ne dea de gândit. 

 

Discriminarea de vârstă

În publicitate și PR cred că se vorbește de ceva vreme despre discriminarea de gen, s-a vorbit mult și s-au construit multe campanii în jurul mișcării #metoo, dar cred că nu s-a vorbit suficient despre discriminarea de vârstă.

Industria de PR și advertising a comunicat foarte mult pe zona de inovație, digitalizare, tehnologie care avansează repede, AI, și cred că aici exista o barieră între ce reprezintă industria, acest vibe de creativitate, care nu se pupă cu vârsta.

În PR cred însă că vârsta este un atu, pentru că omul de PR funcționează ca un consultant și ai încredere în consultanți cu păr gri, în advertising vezi mai mult tineri, cu cât mai șucari cu atât mai bine. În afară de cei care conduc agenții, advertising-ul este arena celor tineri și nonconformiști. O dată cu focusul brandurilor pe milleniali și genzeri, brandul se așteaptă să vadă în agenții oamenii precum cei pe care îi targetează.

Nu a existat o campanie/mișcare precum #metoo în zona de vârstă. La evenimentele recente ale industriei la care am participat am observat un gap foarte mare intre generații – erau cei din garda veche (așa ca mine) dacă pot spune asta și tinerii proaspăt intrați în industrie.

 

Ce ar trebui să facă femeile mai mult. Ce ar trebui să facă bărbații

Cred că toți ar trebui să încetăm să mai facem presupuneri. O femeie care are un copil sau mai mulți sau care s-a întors din concediu de maternitate nu este neapărat mai puțin dedicată job-ului  sau își ia mai puține responsabilități decât alți colegi. Poate din contră este mai dedicată, mai loială și mai muncitoare. La fel se aplică și cu vârsta. Dacă o persoană este cu experiență nu înseamnă că este mai puțin flexibilă și reticență la a învăța lucruri noi. 

O să citez din Caroline Criado-Pérez, Invisible Women: „Rezultatul acestei culturi profund dominate de bărbați este că experiența masculină, perspectiva masculină, a ajuns să fie văzută ca universală, în timp ce experiența feminină – cea a jumătate din populația globală, până la urmă – este văzută ca nișă”. 

 

În seria editorială Al doilea sex creativ vorbim despre clișeele invizibile, dezechilibru de putere, discriminarea din industriile creative.

Sperăm că tot mai multe femei vor participa la această conversație necesară, prea des amânată - ne puteți scrie pe [email protected].

Avem nevoie de un spațiu sigur în care să vorbim despre aceste probleme, ascunse mereu sub paravanul social. Îl putem crea împreună. 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Subiecte

Sectiune



Branded


Related