O carieră de succes nu trebuie să urmeze mereu o traiectorie ascendenta, crede Lauren Celenza, designer și scriitoare. Experiențele - cu urcușuri și coborâri - sunt cele care dau sens muncii din orice domeniu. Prin proiectele ei, Lauren își îndreaptă atenția asupra creării de noi tehnologii care să țină cont de mediu, de comunități, de economie și de nevoile sociale. Ca designer, a condus proiecte globale pentru Google Maps, The World Resources Institute, The Gates foundation și P&G, punând accentul pe user experience, pe brand și pe design incluziv și echitabil. Lauren predă la Harbour Space University, unde sprijină programe de burse acordate designerilor în curs de afirmare din toată lumea. Este autoarea newsletterului Tech Without Losing Your Soul, care examinează dilemele etice ale tehnologiei prin intermediul unor eseuri critice și a unor interviuri în profunzime.
”În mod obișnuit, liniștea este definită ca absența a ceva, dar absența nu este un gol. Liniștea este un instrument de comunicare și, asemenea altor instrumente, cred că este unul al compasiunii atunci când este folosit pentru a crea spațiu, pentru a manifesta grijă sau reverență și este periculos când este folosit pentru a oprima”, spune Lauren.
Între 22 și 24 septembrie, Lauren va fi prezentă la UNFINISHED, festivalul multidisciplinar care se desfășoară în acest an sub tema SILENCE. Povestim cu ea, în rândurile de mai jos, despre design, smerenie & liniște și felul în care creativitate se adaptează în această perioadă la noile tehnologii.
Cum s-a schimbat perspectiva asupra muncii tale
Odată cu experiența au apărut două lucruri aparent contradictorii: încrederea și smerenia. Încrederea, pentru că înțeleg mai bine cum să-mi concentrez munca, punctele forte și limitările, precum și faptul că felul în care decid să-mi petrec timpul și cu cine aleg să creez sunt lucruri care contează. Dar și smerenia, pentru că, pe măsură ce experimentez ce înseamnă să trăiești, realizez tot mai mult importanța renunțării la control.
Cred că e un mit faptul că o carieră trebuie să urmeze mereu o traiectorie ascendentă, pentru că, în realitate, se aseamănă mai mult cu o cursă într-un roller-coaster. Azi poți să simți că ești pe culmile succesului, dar mâine asta se poate schimba și viceversa. Smerenia poate fi un instrument de ajutor când treci prin așa ceva.
Temele care te preocupă
Mă inspiră oamenii care creează în mod activ noi modele, comunități ori structuri care pun sub semnul întrebării inegalitatea, distrugerea și monotonia din jurul nostru. Aceștia nu percep nesiguranța ca pe o barieră, ci ca pe o scânteie care le alimentează creativitatea. Nu ignoră contradicțiile sau complexitatea, ci le acceptă. Și nu încearcă să facă acest lucru pe cont propriu, ci caută să colaboreze.
Acest spirit – flexibilitatea, creativitatea și gândirea critică – reprezintă o parte esențială a ceea ce ne face oameni și pare extrem de important să-l accesăm, din moment ce trăim într-o lume pe care o creăm tot mai mult alături de inteligența artificială.
Participarea la Unfinished
Economia noastră globală tinde să supraevalueze produsul final sau rezultatul, în general. Dar, dacă neglijăm procesul care a dus la acel rezultat, putem provoca multă suferință și durere. UNFINISHED reprezintă un spațiu care onorează procesul – în artă, în design, în afaceri, în cadrul unei democrații, al relațiilor noastre, al sănătății noastre, în orice. În cele din urmă, dacă procesul oglindește rezultatul, de ce să nu-l sărbătorim?
Ce înseamnă liniștea pentru tine
În mod obișnuit, liniștea este definită ca absența a ceva, dar absența nu este un gol. Liniștea este un instrument de comunicare și, asemenea altor instrumente, cred că este unul al compasiunii atunci când este folosit pentru a crea spațiu, pentru a manifesta grijă sau reverență și este periculos când este folosit pentru a oprima.
Anul trecut, m-am străduit să mă opun acestui tip de asuprire, inițiind, alături de alți colegi care muncesc în Statele Unite, în special în statul Washington, petiția pentru actul Silence No More, care le interzice angajatorilor să folosească acorduri de confidențialitate care obligă muncitorii să păstreze tăcerea în privința situațiilor de discriminare, de răzbunare și de încălcare a drepturilor salariale. Versatilitatea modurilor în care experimentăm liniștea e ceea ce face ca tema de anul acesta să fie atât de fascinantă. Mai este și o modalitate de a ne aminti că tocmai această versatilitate a unui instrument face și mai important faptul de a-l folosi într-un mod cât se poate de conștient.
Liniște în design
Într-o lume suprastimulată, extenuată de muncă, influențată în mod excesiv, liniștea poate fi o tehnică eficientă de design, menită să creeze spațiul necesar pentru a te concentra, a discerne și a decide. În design, liniștea poate lua mai multe forme.
În lumea digitală, liniștea apare când un layout este realizat cu un spațiu amplu și cu un sistem vizual coeziv, care îi permite cititorului să consume informația într-o manieră calmă și eficientă înainte de a lua o decizie. Liniștea se ivește când o interfață oferă opțiuni flexibile, astfel încât oamenii să ia propriile decizii în funcție de situația în care se află, în locul algoritmilor, a notificărilor, a reclamelor sau chiar a influencerilor. Această liniște este cea în care ne putem conecta cu intuiția noastră, cu valorile pe care le avem și cu gândirea critică, adică factorii care ne ghidează deciziile. Lucrul acesta poate face ca un produs să fie mai ușor de reținut și mai căutat, mai ales în tot acest zgomot.
Limitele etice în contextul noilor tehnologii
În cadrul industriei de tehnologie, cea mai mare schimbare pe care am văzut-o în ultimii cinci ani este o mai mare conștientizare a importanței pe care o are reglementarea și de ce nu putem neapărat să ne bazăm pe corporații să facă singure acest lucru. Pentru asta va fi nevoie de politici guvernamentale și de presiune din partea consumatorilor și a muncitorilor din toată lumea. Dar nu dispare provocarea de a decide care sunt acele limite și cum să le punem în practică atunci când noua tehnologie, cum ar fi inteligența artificială, pare necunoscută.
Când vine vorba de planeta și de societatea noastră, nu putem construi tehnologii în felul în care am făcut-o în trecut. În schimb, trebuie să ascultăm, să cercetăm și să stabilim limite etice devreme și des, mergând în același ritm cu dezvoltarea tehnologică, nu să fim depășiți de ea. Acest lucru va impune o schimbare în felul în care construim și investim în tehnologie, dar cred că mulți dintre noi sunt dornici și pregătiți să se adapteze la această schimbare. Îmi clădesc speranța pe faptul că o parte incredibilă a ceea ce ne face umani e abilitatea de a ne adapta la nevoie, iar eu cred că tehnologia noastră va fi mai bună din acest motiv.
