Superscrierile lunii septembrie, selecție de Ioana Pelehatăi

Ioana Pelehatăi, editor Scena9, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii septembrie.

Ioana Pelehatăi: „Toamna e, tradițional, anotimpul în care se întorc materialele jurnalistice consistente, multe dintre ele lucrate timp de luni de zile. Acest septembrie, după cum veți vedea din selecția de mai jos, nu face excepție. Tema ei generală ar putea fi tragem semnale de alarmă cât mai putem. Mai multe titluri vorbesc în feluri variate despre mediu și modurile în care decidenții din România îl ignoră, pe principiul merge și-așa: nu știm cât e de poluat aerul pe care-l respirăm, iar spațiile verzi din orașe dispar. O altă categorie de materiale arată cât de ușor o ia banul public în România pe calea buzunarelor private. Nu în ultimul rând, în luna care tocmai a trecut s-a vorbit în breaslă despre cât mai valorează munca jurnaliștilor în vremurile noastre – o discuție necesară, dar îndelung amânată. 

Două bonusuri: un reportaj video despre un sat cu doar 9 oameni din Republica Moldova și un text care pornește de la figura unui important avangardist român și ajunge pe urmele lui până-ntr-o colonie utopică din Israel, a cărei istorie nu e totuși lipsită de cotloane întunecate.”

România poluată. Jumătate din rețeaua care măsoară calitatea aerului e nefuncțională
Lavinia Niță (PressOne)

Credit foto: Mihocphoto / Dreamstime.com

„În România, gradul de poluare a aerului este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Iar la nivelul Bucureștiului, valorile sunt chiar și de cinci ori mai mari decât maxima indicată pentru sănătate. Sunt printre concluziile unei investigații internaționale, semnate de jurnaliștii de la The Guardian, care au descoperit că 98% dintre europeni respiră aer poluat, extrem de nociv pentru sănătatea lor.

PressOne a vorbit cu mai mulți specialiști în domeniu pentru a afla cum are loc monitorizarea calității aerului în România, cât de poluat este aerul pe care îl respirăm și cum ne afectează acest lucru sănătatea.”

Mai avem nevoie de spații verzi în oraș?
Patricia Cîrtog (noua.info)

„Parcul Tineretului s-ar putea micșora cu șapte hectare dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea câștig de cauză la voturile Camerei Deputaților privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, ambele amânate pentru septembrie 2023. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să conserve spațiile verzi din orașe ca să combată schimbările climatice, România riscă să meargă în direcția opusă, spun activiștii de mediu.

***

Locuitorii capitalei se adăpostesc de căldură în Parcul Tineretului, la doi kilometri de centru. Parcul oferă umbră, aer mai curat și scade zgomotul mașinilor. Adăpostește rațe, gâște, arici și alte vietăți.”

Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Era 2007, România abia aderase la Uniunea Europeană (UE), când directorul Centrului de Protecție a Plantelor București, Grigore Dan Mihail, și afaceristul Petre Iancu s-au întâlnit și au bătut palma pentru o afacere care urma să prejudicieze instituția cu peste 10 milioane de lei, în anii care au urmat.

În 2023, directorul este încă funcție, deși a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, iar instituția se află acum în proces de desființare.”

Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă
Iulia Stănoiu (Context.ro)

Credit foto: Inquam Photos

„Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.”

Viața și salariile de jurnalist în România. O privire în interiorul unei meserii care nu strălucește dincolo de sticlă
Andreea Bădoiu (Panorama)

Credit foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Cariera în jurnalism a devenit fragilă în România, pentru că redacțiile oferă salarii mici care nu le permit jurnaliștilor un relativ confort financiar. În timp, asta afectează calitatea întregului act jurnalistic și amenință democrația.”

Dumnezeul achizițiilor se întoarce
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„În urmă cu patru ani, Recorder publica investigația Dumnezeul achizițiilor, care avea să provoace mii de share-uri pe rețelele sociale și mai multe dosare penale deschise pe numele personajului principal. Am decis să ne întoarcem la subiectul publicat acum patru ani, pe care procurorii par să-l fi abandonat cu suspect de multă ușurință.”

Satul cu nouă oameni
Eugenia Apostu, Veaceslav Ceban (Radio Europa Liberă Moldova)

„În 20 de ani, populația satului Serghieni din raionul Glodeni, s-a redus de patru ori și numără acum doar nouă oameni. Nu au punct medical sau magazin, dar nu se plâng. Consumă ceea ce produc, iar cea mai importantă sursă de venit este laptele, pe care-l duc la punctul de colectare din satul vecin.”

Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel
Andrei Popoviciu (Scena9)

„În fiecare an, în satul israelian Ein Hod din nordul țării are loc Ceremonia Vițelului de Aur. Sătenii și vizitatorii se costumează în personaje antice evreiești cum ar fi profetul Moise și dansează pe cadența hipnotizantă a tobelor, în jurul unui vițel aurit înalt de vreun metru jumate, sculptat de săteni. La sfârșitul unei zile de dans și voie bună, dau foc vițelului aurit, în timp ce participanții continuă să danseze în jurul vâlvătăii. Ceremonia are loc în timpul Pesach, Paștele evreiesc, și comemorează timp de o zi povestea biblică a idolului creat de profetul Aaron pentru israeliți. Evenimentul le e drag sătenilor, dar nu e lipsit de controverse în comunitatea religioasă din Israel, care îl descrie drept păgân.”

Ioana Pelehatăi e editor Scena9, o publicație culturală care vorbește atât despre arte&litere, cât și despre contextul soci(et)al care produce cultura. E în redacție din prima zi, adică de mai bine de 7 ani de zile. În ultimul an a coordonat seria de corespondențe de pe frontul din Ucraina, în cadrul căreia a fost publicat materialul „Sunt viu, am mâncat, am dormit”. Scrisoare de pe frontul din Donbas, pentru care jurnalista Larisa Kalik a primit Premiul I la categoria Reportaj a Premiilor Superscrieri.

Bursele Superscrieri pentru tineri jurnaliști din redacții locale

Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale. Împreună cu Ambasada Țărilor de Jos în România am lansat acest program pentru tinerii din echipele redacțiilor locale.

Programul constă în:

• oferirea a 2 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național
• suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)
• decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

ÎNSCRIERI până pe 31 octombrie.

Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-o perioadă în care zeci de evenimente vor să te scoată din casă, cine mai are timp să citească? Las mai jos cinci lucruri despre care am scris în septembrie, pentru momentele când vrei să iei o pauză de la socializare.”

Jocurile foamei. Gen Z râde cu farfurii goale de reclamele la păcănele, de Isabelle Toma

Înainte ca discuția despre influența pe care industria păcănelelor o are asupra presei, prin intermediul publicității cumpărate, să se încingă, tinerii s-au apucat să facă mișto de cei care sar calul cu reclamele la păcănele lăsându-le farfurii goale în comentarii. E foame mare, cum ar veni…

(Aproape) totul despre verdictul de dopaj în cazul Simonei Halep, de Mihai Ghiduc

După o așteptare de un an, a venit și așteptata decizie a tribunalului: Halep s-a dopat. Am trecut prin sutele de pagini ale documentului pentru a vedea cum și-au motivat judecătorii decizia.

Dâre pe cer. Cum a fost reactivată o conspirație veche de decenii în era Covid, de Adriana Moscu

Dacă era vreo teorie trăsnită care nu mă așteptam să fie reactivată, cea a contrailsurilor era. Doar că Olivia Steer și gașca locală a conspiraționistilor a avut altă părere.

Cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume este din România și își dorește ca esport-ul să fie recunoscut juridic ca meserie, de Ionuț Preda

Ionuț a fost la Iași, la Campionatul Mondial de Esports, și a vorbit cu Ana Dumbravă despre cum e să fii jucător profesionist, dar, mai ales, despre cum e să fii jucătoare profesionistă de esports.

Tratarea apei cu lumină. Inovația românească în testarea materialelor, de Oana Racheleanu

Anca Roibu, o cercetătoare româncă, a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care pot trata apa cu ajutorul luminii.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.

•  Guvernul Chinei investește „resurse fără precedent” într-o serie de tactici de dezinformare, supraveghere și cenzură, pe care le utilizează în eforturile sale de a modela narațiunile internaționale în favoarea sa, în rândul audiențelor străine din întreaga lume, conform unui nou raport publicat de Departamentul de Stat (SUA). (CBS News)
• The Conversation a făcut un studiu complex pentru a înțelege de ce publicul lui Donald Trump consideră „adevăr” minciunile pe care acesta le spune. E relevant dacă vrem să înțelegem că, atunci când evaluăm adevărul, trebuie să facem diferența între credințe personale și fapte.
• Comisia Europeană a numit X (Twitter) principala platformă socială de dezinformare privind războiul din Ucraina. (HotNews)
• În același timp, Elon Musk a dezactivat o funcție de pe platforma X, care permitea utilizatorilor să semnaleze informațiile greșite sau dezinformarea referitoare la alegeri electorale. (BBC)

GOOD TO KNOW

Thinkdigital lansează o nouă rețea în premieră în România – dedicată publicității prin newslettere jurnalistice

„Prin această nouă inițiativă, Thinkdigital își continuă misiunea, asumată deja de câțiva ani, de a oferi pieței media din România acces exclusiv la un inventar digital generat de creatori de conținut autentici, pentru oameni, cu responsabilitate și în interesul cititorilor, nu doar pentru satisfacția algoritmilor care produc, prin clickbait, haos informațional generalizat”, spune Dragoș Stanca, Managing Partner Thinkdigital.

Știrile zilei. Pe scurt, de la Recorder

În fiecare seară, de luni până vineri, găsiți pe site-ul Recorder cele mai importante știri ale zilei, în format audio.

Puteți asculta și pe YouTube
Sau pe aplicațiile de podcast: Spotify,  Google Podcasts, Apple Podcasts