Primul „mușchi” care se antrenează în actorie este empatia. În timp ce majoritatea dintre noi o folosim de la nivel cognitiv, adică doar încercăm să înțelegem rațional ce trăiește celălalt, empatia emoțională se exersează. Ne putem pune în situații imaginare, ne întrebăm „Cum ar fi dacă eu aș fi în situația respectivă? Cum m-aș simți?”, și observăm ce se întâmplă. Așa vorbește actrița Dorotheea Petre despre antrenarea empatiei. În plus, ea mai spune că tehnicile de actorie învățate și exersate cu un profesionist ajută la creșterea încrederii în sine, dezvoltarea creativității și abilităților de comunicare.
Dorotheea Petre a devenit cunoscută cu pelicula „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”, în care o interpretează pe Eva. Pentru această performanță, a primit premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de la Cannes, în secțiunea „Un Certain Regard”, premiu care a fost creat special pentru ea.
Dorotheea este unul dintre lectorii Fundației Calea Victoriei, unde începe pe 28 ianuarie un nou atelier, „Dezvoltarea încrederii în sine prin tehnici de actorie”. Pe parcursul celor 5 întâlniri, cursanţii își vor explora creativitatea și resursele emoționale în raport cu ceilalţi, puși în diverse situații.
"Când ești în fața camerei sau pe scenă, ești în momentul prezent, conectat la ce simți, ce gândești și ce vrei. Tehnicile de actorie te ajută să fii în contact cu emoțiile tale și te învață cum să te conectezi cu ceilalți prin acest limbaj universal, pentru că toți avem aceleași nevoi", spune Dorotheea.
Vorbim în cele ce urmează cu Dorotheea Petre despre lucrul cu sine și cu emoțiile noastre prin tehnici de actorie.
Formarea în actorie
Meseria asta o înveți stând tu cu tine, fiind atent la viață și la oameni. Am furat câte ceva de la artiștii care-mi plac, dar și contemplând lucrurile care nu-mi plac și întrebându-mă de ce nu-mi plac, de ce altora le plac. Lucruri aparent banale, asupra cărora nu ne mai aplecăm. Este o meserie despre adevăr și, ca să ajungi la adevăr, ai de trecut multe straturi de minciuni și narațiuni false. Este o muncă de-o viață.
Ce înseamnă să fii un bun actor
Un bun actor este un om dispus să spună adevărul despre ce ni se întâmplă în viață, care are motivația să facă asta și care este dispus să plătească și prețul pentru asta.
Prețul este, de multe ori, o transformare permanentă care are la bază pierderea, în diversele ei forme: pierderea unor oameni dragi, pierderea unor idei de care ești atașat, pierderea unui confort emoțional, pierderea unor lucruri din tine.
Învățăturile actoriei
Am învățat că toți vorbim același limbaj universal, în primul rând. Dincolo de cultură și pregătire, oamenii „înțeleg” și asta îmi dă încredere să vorbesc deschis despre orice. Bineînțeles, înțelegem în funcție de „nevoile” noastre din momentul respectiv, adică fiecare înțelege ce vrea și ce are nevoie. Ești pe scenă și vorbești despre ce te preocupă și speri că în sală să fie măcar cineva care înțelege și rezonează. Și miracolul este că întotdeauna sunt mai mulți.
Arta dramatică este limbajul universal, iar actoria mă provoacă și mă ține în priză, pentru că este despre viață. Nu te poți sustrage vieții, iar prin actorie pui o lupă pe tot ce ți se întâmplă, îți ascuți percepțiile, te conectezi cu oamenii, simți viața și o trăiești în detaliu, nu-ți mai fuge printre degete.
Noi, „civilii”, suntem de cele mai multe ori, ca reacție, sub încărcătura dramatică a situațiilor prin care trecem, pentru că așa am fost condiționați social. Actoria mă ajută să trăiesc viața pe miza ei reală, pentru că emoțiile, reacțiile nu mai sunt înfrânate de modele culturale.
Cum se îmbină actoria cu dezvoltarea personală
Actoria este, în primul rând, o stare de mindfulness. Când ești în fața camerei sau pe scenă, ești în momentul prezent, conectat la ce simți, ce gândești și ce vrei. Asta nu este puțin lucru. Tehnicile de actorie te ajută să fii în contact cu emoțiile tale și te învață cum să te conectezi cu ceilalți prin acest limbaj universal, pentru că toți avem aceleași nevoi general umane.
Colaborarea cu Fundația Calea Victoriei
Mi-a plăcut dintotdeauna ce se întâmplă la Fundația Calea Victoriei. Am început colaborarea acum doi ani și, până acum, parteneriatul este unul care aduce multă bucurie. Cred că ne potrivim în viziune și valori. Sandra, „mama” Fundației, este un om minunat și mă inspiră ori de câte ori vorbim.
Atelierul de teatru „Dezvoltarea încrederii în sine prin tehnici de actorie”
Punctul de plecare este realmente felul în care un actor trebuie să lucreze cu el însuși și felul în care actoria m-a schimbat pe mine ca om. Felul în care văd viața, în care mă raportez la ce mi se întâmplă și interacționez cu ceilalți. E o stare de spirit să fii actor, viața are mai mult gust și vreau ca și ceilalți să simtă asta, pentru că este destul de la îndemână.
Din tainele actoriei, de ajutor pentru creșterea încrederii în sine
Practic, actoria începe în momentul în care te uiți în ochii cuiva și spui ceva despre tine. Cum te simți, ce gândești, ce te preocupă. Onest. Începând de aici, arta actorului desface acest proces în multe etape mici, conștientizate. Actoria este despre viață și oameni, iar noi trăim o viață prin prisma condiției de om. Cele două se suprapun, arta dramatică și viața.
Îți trebuie curaj să te lași văzut de ceilalți fără teama de a fi judecat și încrederea că celălalt va înțelege și va rezona cu experiența ta.
Îți trebuie curaj să lași lucrurile așa cum sunt și să le povestești așa cum sunt. Să înveți să faci asta fără ca acest lucru să fie în detrimentul tău, să te pună într-o situație nepotrivită. Convenția teatrală ne protejează de așa-zisul ridicol, dar oamenii sunt ființe emoționale, iar multe dintre mecanismele scenice se bazează pe mecanisme psihologice care funcționează în viața de zi cu zi și pe care le aplicăm instinctiv, mai bine sau mai puțin bine. Conștientizarea lor ne duce la alt nivel.
Procesul de lucrul într-un atelier de actorie
Procesul presupune discuții unii cu ceilalți, introspecții, monologuri improvizate, improvizații pornind de la o situație dată cu obstacole emoționale și alte cadre fixe în care suntem provocați să ne manifestăm creativitatea. De asemenea, presupune exerciții de expresivitate corporală, vocală, explorare emoțională prin text. Și foarte multă voie bună și energie. Este o experiență tonică să participi la un curs de actorie.
Legătura dintre controlul limbajului corporal și tonul vocii, și felul în care ne percep ceilalți
Controlul absolut obosește pe termen lung. Cred mai degrabă în starea de flow, în care te relaxezi și reacțiile potrivite apar.
Antrenarea empatiei prin tehnici de actorie
Este primul „mușchi” care se antrenează în actorie. Majoritatea dintre noi folosim empatia cognitivă, adică înțelegem ce emoții trăiește celălalt, dar empatia emoțională trebuie exersată. Și actoria asta presupune: să te pui într-o situație imaginară și să lași lucruri reale să ți se întâmple. Să te întrebi: „Cum ar fi dacă eu aș fi în situația respectivă? Cum m-aș simți?”. Este multă muncă, iar oamenii evită să o facă, pentru că toți căutăm instinctiv minimum de efort, zona de confort.
Ce abilități se mai pot antrena prin cursuri de actorie
Pe lângă beneficiile evidente: expresivitate, abilități de comunicare, empatie, control emoțional, elocvență verbală, bucuria de a trăi și de a te simți bine în propriul corp.
Ce ți-au zis cei care au venit până acum la atelierul tău
Că li s-a schimbat viața, și asta este pentru mine wow!
