Boala senzaționalismului și a dezinformării s-a extins în România la cote periculoase, iar efectele ei se văd dincolo de ecrane, în relația românilor cu propria sănătate. Teoriile conspirației, pseudoștiința și influencerii care vând cristale și uleiuri drept tratament pentru boli grave devin mai importanți decât specialiștii în domeniu.
Iar asta se întâmplă și pentru că informațiile științifice sunt prezentate de multe ori într-un mod inaccesibil publicului larg, arată Adrian Mihălțianu, Publisher PressOne.
În acest context a apărut proiectul PressOne, România sănătoasă, care vrea să ofere într-un mod prietenos informații clare, simplu de înțeles și de încredere.
"Atunci când oamenii nu găsesc răspunsuri explicate și accesibile, mulți ajung să caute soluții simple la probleme complexe (de la vraci, numerologi, sau alți formatori de opinie din zona de vindecare), ceea ce duce direct la dezinformare, teamă și decizii greșite legate de sănătate", spune Adrian.
Vorbim cu Adrian în rândurile următoare despre sănătatea românilor, dar și a presei din România, cum se poate recâștiga încrederea în știință și ce pot face jurnaliștii în lupta cu știrile false care umblă libere pe internet.
Daca lucrezi in marketing, media sau PR si iti place acest proiect pentru compania ta sau pentru un client de-al tau, ia legatura cu Monica Mandoiu / Ethical Media Alliance, email: [email protected].
Contextul în care a apărut proiectul România sănătoasă
Românii sunt din ce în ce mai dezinformați pe teme de sănătate. Tot mai mult, se îndreaptă spre social media ca să obțină informații medicale, iar acolo nu pot face diferența între un medic real și unul fals, între un medic care respectă știința și altul care se bazează pe pseudoștiință.
Pe de altă parte, medicii de la noi de multe ori sunt puțin aroganți și nu au răbdare să explice sau să comunice cu oamenii. Din acest motiv, apare o lipsă de încredere față de explicațiile lor.
România sănătoasă
România sănătoasă este un proiect care vrea să ofere într-un mod prietenos informații clare, simplu de înțeles și de încredere. El se va compune dintr-o serie de videouri de câteva minute în care vor fi dezbătute - cu umor, dar și cu amabilitate - cele mai des întâlnite mituri și neadevăruri legate de sănătatea noastră. La fiecare temă vor răspunde doi medici, care vor citi miturile și apoi le vor demonta, dar fără aroganță, ci cu multă empatie.
Provocări
Este esențial ca informația să fie dată simplu, în limbaj obișnuit, nu în acel limbaj de specialiști care nu reușesc să se facă înțeleși de omul de rând. Apoi, este esențial ca publicul să înțeleagă că nu e vorba de vreun interes al Big Pharma sau cine știe ce conspirație - pur și simplu au în față doi oameni specialiști, cu mulți ani de experiență în domeniul de care discută, și care le explică pe înțelesul lor care este adevărul despre anumite afecțiuni sau măsuri de prevenție.
Doctorii
Vrem să colaborăm cu o rețea privată de sănătate, care să ne ofere acces la medici zâmbitori, amabili, calzi, lipsiți de aroganță, deciși să vorbească pe înțelesul tuturor și fără să judece întrebările.
Obstacole în realizarea materialelor pe teme de sănătate
Una dintre principalele probleme este cantitatea foarte mare de informații disponibile online despre același subiect, care poate deveni copleșitoare. În plus, a apărut un val de pseudo-specialiști care, prin prezența activă în mediul online, concurează cu adevărații experți care încearcă să ofere informații corecte.
O altă dificultate este faptul că informațiile științifice sunt adesea prezentate într-un mod inaccesibil publicului larg. Pentru a le înțelege corect, este nevoie de timp, efort și cunoștințe de bază în domeniul medical. Din acest motiv, comunicarea directă cu specialiștii este foarte importantă.
În ce zona apar cele mai frecvente mituri sau dezinformări despre sănătate
În zona vaccinurilor de orice tip: antigripal, HPV, ROR, etc. Teama multura este că substanța injectată le-ar putea cauza efecte secundare, pe care Big Pharma le-ar ascune de publicul larg: paralizie, probleme respiratorii, predispoziție la infarct miocardic - sunt doar câteva dintre miturile care circulă pe internet.
De ce sunt romanii vulnerabili
Consider că oamenii au nevoie de informații medicale clare, concise și ușor de înțeles, aspecte care, din păcate, lipsesc adesea din discursul public din România. Atunci când oamenii nu găsesc răspunsuri explicate și accesibile, mulți ajung să caute soluții simple la probleme complexe (de la vraci, numerologi, sau alți formatori de opinie din zona de vindecare), ceea ce duce direct la dezinformare, teamă și decizii greșite legate de sănătate.
În plus, există o relație de neîncredere între publicul larg și specialiștii în domeniul medical, care s-a acutizat de la pandemie încoace. Astfel, oamenii au mai degrabă încredere în influenceri sau lideri de opinie care promovează „remedii naturiste”, sau „terapie prin energii”, care par mai puțin „periculoase”, pentru că vorbesc pe limba lor, nu se simt încă trădați de acești oameni și sunt oricum dezamăgiți de sistemul medical clasic.
Ce funcționează în demontarea acestor mituri
Funcționează în primul rând un format prietenos de prezentare a faptelor. Orice urmă de aroganță sau de superioritate închide mintea celor care urmăresc materialul. În al doilea rând, funcționează și testimonialele - exact acelea care îi conving pe unii că medicina modernă le face rău. Sunt foarte mulți oameni care nu înțeleg statistici, dar reacționează pozitiv la povești în care au încredere.
Acest mix de informații - explicațiile unui fenomen de sănătate, a unei afecțiuni, combinate cu câteva testimoniale, poate ajuta mult mai bine decât bombardarea cu date medicale.
Relația românilor cu propria sănătate
Cred că românii sunt foarte puțin informați despre starea lor generală de sănătate și apelează la specialiști doar în momentul în care se confruntă cu dureri sau atunci când o afecțiune/un diagnostic ajunge într-un stadiu avansat. Pe partea de prevenție, România are cea mai mare rată de mortalitate pentru cauze care ar putea fi tratabile. Există programe naționale de vaccinare, screening sau tratament gratuite (sau compensate), de care o populație largă a României nu află.
Iar cei care află se tem că ar putea găsi probleme de sănătate grave, care să necesite un efort financiar substanțial.
În plus, sistemul medical din România este încă greu de navigat. Oamenii așteaptă foarte mult pentru consultații și medicamente compensate și se orientează înspre mediul privat, atunci când au nevoie urgentă de ajutor, unde orice intervenție este mult mai scumpă.
Cum a evoluat această relație
Pe alocuri cred că există îmbunătățiri în relația de încredere dintre medic și pacient, dar în continuare nu este suficient. De la pandemie încoace au rămas neadresate multe din întrebările oamenilor față de vaccin și efectele adverse. Medicii sunt demonizați pentru că ar avea o agendă ascunsă pentru care ar recomanda un anume tratament sau investigație și asta pentru că atât autoritățile, cât și ei, medicii, nu comunică într-un limbaj accesibil despre toate datele problemei.
Ce înseamnă pentru tine o Românie sănătoasă?
O Românie în care populația are încredere în sistemul medical public și în recomandările specialiștilor, care valorizează prevenția și depistarea timpurie, și în care serviciile medicale sunt accesibile atât ca timp de așteptare, cât și din punct de vedere financiar.
Boala senzaționalismului
Am eșuat în lupta cu boala senzaționalismului. O investigație publicată de noi poate atinge 100.000 de oameni și noi ne vom declara foarte fericiți. Dar ea durează 2-3 luni de zile, consumă resurse importante și e făcută după toate normele jurnalistice internaționale. Între timp, nea Vasile, care habar n-are de subiect, pune un clip cu minciuni și aberații spuse pe stradă și obține 2 milioane de vizualizări în fiecare lună. De ce? Pentru că oamenii nu mai au încredere în autoritate, dar au încredere în necunoscuți care par a fi sinceri, recomandați de algoritm sau de prietenii din bula lor.
Nu poți lupta cu așa ceva.
Noi vom încerca să luptăm folosind același format de influenceri, mult mai ușor de digerat, dar cu respectarea tuturor normelor jurnalistice. Habar nu am dacă vom și reuși, însă e o luptă pe care ne-o asumăm. Sunt destule publicații din alte țări care au demonstrat că mai există public pentru informație curată, prezentată fără senzaționalism, dar fără elitism. Aici e esența.
Supraviețuirea printre "click aici ca să vezi..."
Cu greu. Încercăm să concurăm direct pe canalele de social media, cu conținut preponderent video, care ajunge la sute de mii de oameni pe lună. Site-ul, în schimb, nu a crescut tocmai pentru că oamenii, în general, și-au mutat interesul dinspre texte long-form, care analizează în profunzime o problemă, la texte scurte și cu poveste.
Relația de putere între presă, politică & companii
70-80% din presa din România este cumpărată nu pentru a face presă, ci pentru a promova interesele unui oligarh sau altuia. Acești indivizi apoi își vând serviciile către politicieni, pe zeci de milioane de euro (majoritatea proveniți din banii publici dați de stat partidelor) și obținem acest peisaj extrem de toxic pe care-l vedem azi.
Tendința generală este absolut atroce: românii sunt dezinformați pe zeci de canale și informați corect de o ceată foarte mică de publicații. Unele reușesc să ajungă la câteva milioane dintre ei în fiecare lună. Dar niciunul nu are puterea de convingere pe care o au publicațiile vândute și influencerii de pripas. Sincer, nu văd deloc bine acest peisaj, mai ales dacă media independentă nu reușește să iasă din mulajul de seriozitate extremă și elitism, de care am mai vorbit.
Factorii care influențează presa din România în 2025
Politicienii aflați la guvernare sau care vor să vină la guvernare sunt principalii dușmani ai presei libere - iar acum nici măcar nu se mai jenează să mimeze respectul față de jurnalism.
Pe locul doi e bombardamentul (dez)informațional pe canalele de social media, unde părerea avizată a unui expert este combătută cu aceeași autoritate de către un fitecine cu zece clase dar cu o rețea socială puternică. Portavocea această dată tuturor demenților este atât de mare (și „by design”), încât jurnalismul trebuie să se adapteze urgent dacă vrea să mai conteze.
Pe locul trei abia e subfinanțarea cronică. Românii, în special, nu sunt obișnuiți să mai plătească pentru jurnalism. În anii 90, plăteam zilnic 2 lei pentru 2-3 ziare, deși salariul era mult mai mic decât acum. Vă imaginați cum ar fi să plătiți lunar 80-100 de lei pentru 2-3 publicații online? Din păcate, imensa majoritate a românilor nu-și imaginează, nu-și pun nici măcar problema.
Companiile nu-și dau nici ele seama, nici acum, că o societate nedemocratică le va afecta puternic și pe ele. Iar instituțiile internaționale sunt sub o presiune imensă acum și provoacă dileme chiar în redacții: dacă iei un grant transparent de la UE sau de la un ONG străin, ești acuzat că trădezi patria. Aici am ajuns: toți cei finanțați pe ascuns sau lipsiți de orice scrupule sunt amplificați, iar puținii care vor să facă lumină în ce se întâmplă în societate sunt trimiși la plimbare și cenzurați.
-------- Sprijina proiectele independende de presa ----------
Acest proiect poate sa fie dezvoltat de PressOne.
El este sustinut prin Ethical Media Alliance.
Daca lucrezi in marketing, media sau PR si iti place acest proiect pentru compania ta sau pentru un client de-al tau, ia legatura cu Monica Mandoiu / Ethical Media Alliance, email: [email protected].
Aici e Project Overview
-----------------------------------------
Lucruri bune și mai puțin bune
Au apărut publicații solide, cu echipe mici dar foarte puternice, iar noi suntem încântați de acest lucru, pentru că e nevoie ca de aer de așa ceva. Din păcate, 90% din români nu intră pe aceste site-uri, ci tot pe cele care mestecă și remestecă știrile produse de agențiile de presă și le interpretează după cum le spune agenda patronului.
Dar intră acolo - și aceste site-uri fac zeci de milioane de afișări lunar, pentru că le oferă rapid informația de care simt că au nevoie. De prea multe ori, însă, se face apel la fake news, la dezinformare, la sentimente și reacții de bază: frică, furie, nostalgie, iar efectele le vedem prea bine.
Este, până la urmă, de datoria noastră să le oferim ceva alternativ, pe care să-l poată citi și aprecia, iar nu ceva prea elitist și rupt de realitatea lor zilnică.
