Ce merge bine în România? Dacă am face o pauză de câteva secunde, ne-am permite să respirăm și să ne contrăm, în ciuda zgomotului asurzitor din jur, am găsi răspunsuri, sunt peste tot în jurul nostru. Și pe aceste direcții am putea construi mai departe, cu încredere. Problema e că nu mai observăm lucrurile bune, chiar dacă sunt aproape de noi. Pentru că spațiul mental colectiv este bruiat de isterie, de viteză, de știri apocaliptice.
Cei de la PressOne, care sărbătoresc anul acesta 10 ani de existență, și-au propusă să facă loc și pentru speranța în România. România 2035 este proiectul lor prin care analizează lucrurile bune care se întâmplă în țară, cele care au șanse să o transforme într-o țară europeană formidabilă în următorii 10 ani.
Cum vor face asta? Mergând în locuri unde antreprenori, companii, comunități locale si inovatori aduc viitorul mai aproape, spune Adrian Mihălțianu, Publisher PressOne.
"A durat foarte mult până când țara a luat-o din loc, dar acum merg foarte multe lucruri bine în România și merită să le aflăm, să le promovăm și să le sprijinim - de la afaceri, la inițiative comunitare, de la investiții masive în infrastructură de secol XXI, la evenimente culturale absolut impresionante", spune Adrian.
Povestim cu Adrian în continuare despre cum supraviețuiește presa în România, din ce nevoie a pornit proiectul România 2035, jurnalismul independent și factorii care influențează agenda publică reală.
Daca lucrezi in marketing, media sau PR si iti place acest proiect pentru compania ta sau pentru un client de-al tau, ia legatura cu Monica Mandoiu / Ethical Media Alliance, email: [email protected].
Aici ai Project Overview
Ghidul tău de supraviețuire, ca jurnalist în 2025
Sunt trei fronturi pe care lupți să supraviețuiești ca jurnalist în 2025: trebuie să captezi atenția publicului, deja amețit de o supradoză de informație și divertisment; trebuie să găsești finanțare, atât din partea cititorilor, cât și a companiilor și instituțiilor care sprijină media independentă; dar trebuie și să supraviețuiești fizic, mai nou, mai ales atunci când faci sau publici investigații care deranjează grupări infracționale cu un tupeu tot mai mare.
Cel mai important de știut despre PressOne, la 10 ani de la lansare
PressOne este o redacție realmente independentă. E independentă și față de mine ca publisher - nu le dictez niciodată ce să scrie sau să nu scrie. Și e independentă de oricare dintre cei care ne finanțează. Nu este independentă față de adevăr, însă. Și îl va prezenta cât mai documentat posibil, cu orice preț. Avem această nebunie în noi, că nu ne pasă pe cine deranjăm, indiferent că e un prim-ministru, o grupare neonazistă sau chiar politicieni din bulicica progresistă.
Și indiferent că suntem finanțați de cititorii noștri, de o mână de companii care-și fac reclamă sau folosesc cei 20% din impozitul pe profit sau de către instituții internaționale, PressOne rămâne mereu o publicație care-și face singură agenda, chiar cu riscul de a-i supăra uneori pe cei care o sprijină.
Iar când nu vom mai putea face acest lucru din lipsa sprijinului, nu e nicio problemă, nimeni nu e etern, fiecare dintre jurnaliștii PressOne își poate asuma oricând o carieră pe cont propriu, asta e și ideea. Depindem doar de etica de jurnaliști, destul de absentă în poate 70% din mass media din România.
Bilanț: învățături, încântări, surprize, greșeli
Eu am venit la PressOne la mijlocul vieții acestui proiect, având în spate atât proiecte reușite, cât și eșecuri, dar în echipe semnificativ mai mari și cu resurse pe măsură. Am învățat să am în primul rând răbdare și să ascult, iar atunci când n-am reușit să ascult, s-a văzut.
Încântarea e să văd că oamenii cu care am ales să colaborez și în care am investit încredere au reușit să formeze o echipă excelentă și să-și asume că vor să ducă mai departe acest proiect puțin cam dement în presa românească.
Frustrarea cea mai mare ține de lipsa cronică de fonduri. 90% din timpul meu este dedicat obținerii de fonduri, acum sunt ajutat foarte mult și de Ioana Epure, directoarea noastră editorială, dar rămâne o cursă fără sfârșit. Cu fondurile potrivite, am reuși să facem mult, mult mai multe decât reușim acum, cu o mână de oameni.
România 2035
Toată lumea spune ce rău e în România. Inclusiv anchetele și analizele noastre se concentrează în general pe ce nu merge bine - și e normal să fie așa, până la un punct. Dar se întâmplă și extrem de multe lucruri bune în România, însă aflăm prea puține despre ele. Dacă vrem să ne recăpătăm încrederea în noi, ca popor, trebuie să vorbim și despre ce merge bine aici.
Contextul
Economia României nu crește așa, de la sine, ci doar pentru că există sute de antreprenori, de organizatori de comunități și de echipe neguvernamentale care iau inițiativa ca să schimbe în bine România din jurul lor. Vrem să spunem poveștile acestora.
Mesajul România 2035
Mesajul este că în România se întâmplă de multe ori lucruri către care alții privesc cu admirație și invidie. A durat foarte mult până când țara a luat-o din loc, dar acum merg foarte multe lucruri bine în România și merită să le aflăm, să le promovăm și să le sprijinim - de la afaceri, la inițiative comunitare, de la investiții masive în infrastructură de secol XXI, la evenimente culturale absolut impresionante.
Ce presupune acest proiect
Presupune să ne documentăm pe îndelete despre ce se întâmplă bine în România - chiar cu ajutorul cititorilor, care vor putea propune subiecte pe o hartă interactivă, să mergem pe teren și să filmăm, să fotografiem și să stăm de vorbă cu cei care fac aceste lucruri.
Apoi să le expunem în format video și articole multimedia și să inspirăm cititorii noștri. Vrem să-i facem să-și recapete încrederea că viitorul acestei țări nu e unul sumbru, în ciuda tuturor problemelor de azi.
Echipa
Echipa va presupune colaborarea dintre un producător, un reporter, unul sau doi cameramani și unul sau doi oameni în post-producție. Noi avem experiență în astfel de reportaje multimedia, doar că acum ne vom concentra mai mult pe partea video.
Ce aduce nou acest proiect în media din Ro
Vrem să fie o gură de aer și să unească oameni din tabere care astăzi se ceartă fără milă, dar care sunt, totuși, români. Să înțelegem cu toții că dacă nu găsim punțile de legătură într-un viitor pe care să ni-l imaginăm împreună, atunci el nu va mai avea loc, vom pierde cu toții.
Este un proiect inspirațional, deloc ieftin, pentru că vrem să putem spune poveștile astea așa cum merită să fie spuse.
-------- Sprijina proiectele independende de presa ----------
Acest proiect poate sa fie dezvoltat de PressOne.
El este sustinut prin Ethical Media Alliance.
Daca lucrezi in marketing, media sau PR si iti place acest proiect pentru compania ta sau pentru un client de-al tau, ia legatura cu Monica Mandoiu / Ethical Media Alliance, email: [email protected].
Aici ai Project Overview
-----------------------------------------
Publicul PressOne
Publicul PressOne e urban, are preponderent între 34-55 de ani și studii superioare. Își dorește o Românie puternică, liberă și modernă, democratică și tolerantă. Își dorește, mai presus de toate, să aibă un viitor pe care să și-l imagineze aici, în România. O bună parte din el este implicat social și comunitar, dar sunt destui care sunt pe picior de plecare sau au plecat deja din țară, dar au păstrat legătura afectivă cu România.
Majoritatea intrau din social media. Azi, tot mai mulți intră direct pe site sau prin intermediul newsletterului nostru. O mare parte consumă conținutul nostru direct pe canalele de social media - în special conținutul video.
Cum poate supraviețui jurnalismul
Jurnalismul de investigație și de reportaj, care e cel mai greu de făcut, jurnalismul care nu rescrie știri, ci face știri, poate supraviețui doar dacă învață trei lucruri: să se vândă în timp ce rămâne independent, să-și adapteze temele la agenda publică reală și să comunice pe înțelesul publicului actual.
Cum te vinzi, dar rămâi independent? Există inițiative precum Ethical Media Alliance, care permit publicațiilor de acest gen să primească finanțare fără să existe o relație directă între companiile care sprijină presa și ele, fapt care le permite să rămână independente în orice investigație. Ăsta e și rolul granturilor, apropo, orice latră politicienii despre Soros, Uniunea Europeană și alte organizații care finanțează jurnalismul și îi respectă independența.
Cum îți adaptezi temele la agenda publică reală? Păi începi să vorbești cu oamenii, să vezi atent ce anume îi interesează cu adevărat. Altfel riști să predici corului și să te crezi important în bula ta mică, dar impactul tău să fie cumplit de redus. Ieși afară din birou și te duci pe stradă, în orașele mici sau chiar la sat și încerci să înțelegi cum își duc oamenii viața. Înveți cum consumă oamenii informația azi, de unde și-o iau și cum.
Și comunici pe înțelesul lor atunci când îți adaptezi mesajul: dacă vorbești cu 4 experți, faci tu un rezumat rapid, nu umpli pagini întregi cu opinii avizate. Dacă scrii despre un subiect arid, te zbați să găsești o poveste, altfel oamenii își pierd interesul. Și nu eziți să ai o viguroasă prezență pe social media, fără de care un jurnalist rămâne irelevant astăzi în 95% din cazuri.
Viitorul jurnalismului ține mai puțin de branduri ale unor organizații și mult mai mult de branduri personale asociate acelor organizații. Cine va înțelege asta va putea profesa și peste 10 ani, și peste 20, într-o lume în care AI-ul va răspunde la 90% dintre întrebări. Cine nu, va migra către alte meserii.
Eu cred cu putere că există un viitor al jurnalismului. Asta și încercăm să facem la PressOne.
