În perioada 4 - 9 iunie se desfășoară la Brașov cea de-a 3-a ediție LYNX Festival, un eveniment dedicat exclusiv fotografiei și filmului documentar de natură de la noi din țară. Programul festivalului anunță premierele celor mai noi documentare de natură din ultimul an, expoziții ample de fotografie de natură, masterclass-uri cu invitați internaționali din industria filmului documentar, întâlniri și dezbateri cu specialiști din ONG-uri de mediu și ateliere dedicate copiilor.
LYNX Festival are printre obiectivele sale principale creșterea gradului de conștientizare asupra importanței pe care natura o are în viața noastră, încă din primii ani. Astfel, ziua liberă din mini-vacanța de Rusalii, luni 9 iunie, include o ofertă generoasă de activități pentru copii, toate cu componentă educațională.
Acestea se vor desfășura la Centrul Cultural Reduta și participarea la ele este gratuită. De ce sunt importante activitățile de acest gen în viața copiilor și care este impactul pe care acest tip de ateliere îl au, dar și despre ce anume putem face pentru a consolida relația copiilor și adolescenților cu natura, povestesc trei dintre organizatorii atelierelor din cadrul LYNX Festival: Lucia Ursu (EduEco Natura, coordonator atelier Junior Ranger), Ana Stamatescu (Asociația Krontechies, coordonator atelier Liliecii între adevăr și legendă) și Alexandra Stancu (Rewilding România, coordonator atelier Speciile cheie și refacerea naturii prin rewilding).
Relația noilor generații cu natura
Lucia: Din experiența noastră, relația copiilor și adolescenților cu natura este influențată de mediul în care cresc. Copiii din zonele rurale sunt, în general, mai obișnuiți cu prezența naturii în viața de zi cu zi, pe când cei din mediul urban au, de multe ori, o relație mai distantă, dar nu lipsită de curiozitate și dorință de explorare.
Credem că e important ca noi, ca adulți – părinți sau nu – să oferim copiilor timp, libertate și încredere să se apropie de natură. Să le dăm voie să se murdărească, să se joace cu pământul, să alerge prin iarbă, să se uite după urme sau insecte fără să se grăbească. Copiii, curioși din fire, au nevoie de mai mult decât explicații. Au nevoie de timp pentru a privi, a simți și a înțelege. Relația cu natura nu se transmite prin teorie, ci se construiește pas cu pas, prin gesturi simple, prin libertatea de a pune întrebări și de a explora fără presiune. Dacă le oferim aceste contexte, copiii vor ști să păstreze această legătură – și o vor duce mai departe.
Ana: Generația actuală de copii și adolescenți trăiește într-o lume digitală, iar contactul lor direct cu natura este adesea limitat, deși mulți sunt interesați să protejeze mediul, nu știu de unde să înceapă. Pentru a-i ajuta, adulții pot facilita mai multe experiențe în natură, pot propune activități care combină folosirea tehnologiei în folosul mediului înconjurător sau pentru ai informa despre mediul înconjurător, pot fi un exemplu prin comportamente responsabile și pot încuraja curiozitatea și implicarea activă în proiecte de protejare a mediului. Astfel, copiii vor învăța să aprecieze natura și să devină responsabili față de planetă.
Alexandra: Copiii sunt din ce în ce mai deconectați de mediul natural în care trăiesc. Însă nu pentru că și-au pierdut curiozitatea, ci pentru că nu mai știu cum să se conecteze la el. Și au nevoie doar de puțină inspirație pentru a învăța metode noi de a interacționa cu natura din jurul lor. Iar cea mai bună formă de inspirație este cunoașterea și experimentarea directă. E interesant să observăm în cadrul atelierelor noastre că uneori elevii au mici rețineri la început și suntem de fiecare dată impresionați să vedem cum reținerea se transformă în curaj, curiozitate, încredere, pasiune, odată cu explorarea și descoperirea naturii.
Copiii sunt modelați de exemplul nostru. În primul rând noi, ca adulți, am limitat tot mai mult timpul petrecut în aer liber. În felul acesta îi influențăm, fără să vrem, și pe cei mici. Devenind conștienți de asta, putem schimba lucrurile foarte ușor. Indiferent de mediul în care trăim, e esențial ca în primul rând noi, adulții, să redescoperim natura de lângă noi, fie chiar și cea din parcul de lângă bloc, și să le oferim un exemplu de urmat celor mici.
Primii pași pentru reconectarea cu mediul
Lucia: Credem că lucrurile mari încep cu pași mici. Fiind fan Tolkien, îmi revin mereu în minte cuvintele lui Gandalf: „Am descoperit că micile fapte zilnice ale oamenilor obișnuiți sunt cele care țin întunericul la distanță... mici acte de bunătate și iubire.”. Așa e și cu natura și comunitatea. Nu avem nevoie de gesturi spectaculoase. Avem nevoie de grijă, de răbdare, de prezență. De timp petrecut împreună, afară – timp în care observăm, învățăm și apoi acționăm.
Știm că protecția mediului și bunăstarea socială merg mână în mână. Sunt strâns legate în construirea unor ecosisteme și comunități reziliente. Ne-am asumat misiunea de a promova educația pentru dezvoltare durabilă ca pe un pilon în această viziune. Pentru că avem nevoie de oameni – mici și mari – informați, curioși, capabili să ia decizii responsabile și să acționeze conștient pentru protejarea patrimoniului natural și cultural din România.
Ana: Cei mai mici și mai ușor de făcut pași pentru a proteja mediul, împreună cu generația tânără, sunt gesturi simple și zilnice, cum ar fi reciclarea corectă, economisirea apei și a energiei, reducerea consumului de plastic, plantarea unor flori sau copaci în comunitate. De asemenea, putem încuraja mersul pe jos sau cu bicicleta în locul mașinii și putem organiza activități în aer liber în comunitate (chiar și la scara blocului) care să crească conștientizarea despre importanța naturii. Aceste acțiuni mici, făcute constant și împreună, pot avea un impact mare în protejarea planetei.
Alexandra: Copiii sunt viitorii locuitori maturi ai comunităților și e important să înțeleagă din timp care sunt responsabilitățile pe care le au pentru a-și păstra mediul natural curat și sănătos. Responsabilitatea vine prin înțelegerea importanței rolului pe care fiecare dintre noi îl avem. Dar ca să ne înțelegem rolul, e nevoie să îngrijim relația noastră cu natura. Copiii au nevoie de expunere la natură, au nevoie să petreacă timp afară ca să aibă ocazia să o descopere în ritmul lor și au nevoie de îndrumare ca să devină conștienți de importanța speciilor cheie și a tuturor celorlalte viețuitoare în menținerea unui echilibru sănătos.
Totul ne duce la aceeași concluzie: avem nevoie de educație pentru natură ca de aer, pentru a înțelege mai bine cum funcționează casa noastră, planeta Pământ, și natura de lângă noi, toate cu scopul de a ne asigura un viitor mai bun.
Educația sustenabilă
Lucia Ursu: Pentru noi, la EduEco Natura, educația pentru dezvoltare durabilă trebuie să fie vie, interactivă și aproape de oameni. Prin atelierele noastre, copiii descoperă cum suntem conectați cu natura și de ce este important să avem grijă de ea. Învățăm împreună despre conexiunile dintre natura sălbatică și viața comunităților noastre. Într-o lume în care legătura cu moștenirea noastră – atât naturală, cât și culturală – se estompează, astfel de activități sunt mai necesare ca oricând.
Ne dorim ca prin ceea ce facem, participanții să fie încurajați să adopte practici sustenabile și să se implice activ în conservarea patrimoniului natural și cultural al țării. Știați că în cultura populară românească exista credința în „șarpele casei”, un spirit protector înfățișat sub forma unui șarpe care trăia prin preajma gospodăriei? Se credea că aduce noroc și protejează familia, iar omorârea lui era considerată un mare păcat. Din păcate, pare că mulți au uitat acest simbol al conviețuirii dintre om și natură.
Ana Stamatescu: Activitățile Krontechies îmbină educația digitală cu educația pentru mediu. Credem că este important ca cei mici să învețe cum pot folosi tehnologia pentru a proteja și conserva mediul, cum inovația poate merge mână în mână cu grija pentru natură, cum pot concepe chiar ei soluții pentru binele comunității și al planetei. Prin experiențele noastre de învățare dorim să creștem viitori cetățeni responsabili și capabili să contribuie la o societate durabilă.
Alexandra Stancu: Inițiativele de rewilding ale Fundației Rewilding România au ca scop refacerea proceselor naturale care ajută natura să se refacă prin forțe proprii, fără a neglija însă bunăstarea și nevoile reale ale oamenilor. O parte importantă din acțiunile noastre de conservare a biodiversității este orientată spre refacerea efectivelor de specii cheie de faună sălbatică, precum zimbrul, cerbul, capra neagră, marmota, vulturul, castorul, acestea având rol funcţional în redarea sănătății ecosistemelor. Având în vedere beneficiile generate de speciile cheie, atât pentru mediu, cât și pentru oameni, ne dorim ca impactul inițiativelor de rewilding să crească odată cu noile generații.
Ne dorim să îndrumăm copiii spre o relație sănătoasă cu natura, spre o înțelegere mai bună a rolurilor pe care diferite specii le îndeplinesc și spre o conviețuire armonioasă și responsabilă cu aceste animale foarte importante pentru sănătatea mediului în care trăiesc. Astfel, copiii înțeleg că au și ei un rol esențial în menținerea echilibrului, devin responsabili față de natură și cresc cu respect pentru viață, în toate formele ei.
Reacții
Lucia: Învățăm mereu. Pentru noi, educația e un proces continuu – nu doar ceva ce transmitem, ci ceva ce trăim zi de zi. Nici noi nu suntem specialiști în toate grupele de specii și nu ne e teamă să recunoaștem asta. De multe ori, întrebările copiilor ne pun pe gânduri, ne provoacă să căutăm răspunsuri mai bune sau să descoperim perspective la care nu ne-am fi gândit. Atunci când apare o întrebare la care nu știm răspunsul, ne documentăm, apelăm la specialiști din România care ne oferă informații valoroase. Le spunem și copiilor că e în regulă să nu știi totul – important e să rămâi curios și să știi unde și cum să cauți.
Ne dorim ca participanții să plece cu o curiozitate aprinsă – să pună întrebări, să caute, să observe lumea din jurul lor și să continue să învețe și dincolo de ateliere. Ce ne bucură cel mai mult? Să vedem participanți care, la final, privesc cu alți ochi o specie de care le era teamă – un liliac, un șarpe sau un cărăbuș - și încep să înțeleagă rolul fiecărei vietăți. În acele momente, simțim că atelierul și-a atins scopul: o schimbare de perspectivă, o deschidere spre lumea din jur. Educația pentru natură e un drum pe care îl parcurgem împreună – și fiecare atelier e o ocazie de a învăța, cu toții.
Ana: Cel mai des ni se spune că atelierele Krontechies îi ajută pe cei mici să devină mai creativi, mai încrezători și mai curioși. Activitățile noastre nu sunt doar despre dezvoltarea abilităților digitale, ci și despre natură. Copiii învață lucruri interesante despre animale, plante și cum să protejeze mediul înconjurător. Se distrează, lucrează în echipă, și în același timp învață să gândească logic și să rezolve probleme. Le place că pot face lucruri practice, nu doar să asculte, iar asta îi motivează să continue să învețe și să fie mai responsabili față de natură. În schimb, noi descoperim de fiecare dată cât potențial enorm este în elevi, cât de multe au de spus dacă le este dată ocazia și cât de ingenioase sunt soluțiile lor la anumite probleme din comunitate.
Alexandra: Pentru noi, pasionații de natură, e deja cunoscut faptul că pădurile, râurile, pajiștile deschise sau solul sunt colecții impresionante de curiozități ce depășesc cu mult imaginația noastră. Copiii au o capacitate de uimire molipsitoare. Și dacă în atelierele de educație pentru natură sunt ghidați să se uite la lumea vie din jurul lor într-un mod nou, cu entuziasm, din perspectiva unor mici cercetători, pornesc instant într-o călătorie fascinantă de cunoaștere, care e de fiecare dată inspirație și pentru noi. Important e ca în întâlnirile cu ei să îmbinăm mereu două ingrediente cheie: curiozitatea și jocul. Iar copiii ne recompensează de fiecare dată cu bucuria descoperirii lucrurilor inedite despre viața animalelor sau felul în care elementele din natură sunt interconectate.
