Sectorul artistic local se confruntă cu o tot mai mare lipsă de sprijin financiar și de vizibilitate. Într-o piață oarecum dominată de acele câteva nume consacrate și de trenduri, mulți artiști plastici întâmpină dificultăți din cauza absenței unei structuri consistente care să intermedieze comenzi publice, achiziții instituționale sau chiar sisteme constante de burse.
Artiștii tineri sunt de cele mai multe ori forțați să părăsească acest domeniu parțial sau total, ceea ce duce la compromiterea viziunii artistice în favoarea unor soluții comerciale și a obligativității de a migra către alte profesii din motive strict financiare.
Arta nu este un privilegiu: despre nevoia unei susțineri colective
Deși arta a fost văzută în ultimii ani ca un nucleu rezervat elitei, fie ea o clasă economică superioară, fie o elită intelectuală, ea nu este totuși un privilegiu, iar cei care o susțin nu trebuie să fie în mod exclusiv colecționarii, fiind nevoie de o implicare colectivă. De aceea, campaniile prin care sunt susținuți artiștii sunt un demers necesar, mai ales pentru acest an în care o mulțime de spații și publicații culturale au eșuat în a supraviețui, tot dintr-o vină colectivă. Astfel de campanii de sprijinire a artiștilor propun un model clar: implicarea civică prin investiția în artă. Achiziția poate deveni un gest de solidaritate, atât din punct de vedere estetic, cât și financiar.
Una dintre campaniile care mi-au atras atenția pe plan local este cea lansată de curând de Elite Art Gallery, Artiștii creează. Tu îi susții, o campanie care pornește de la concursul #FRESH, pentru care organizatorii au urmărit creșterea vizibilității artiștilor tineri, cu vârsta până în 35 de ani, implicit creșterea șanselor de valorificare a creațiilor lor. Totuși, lipsa de anticipare și de constanță în ceea ce privește achizițiile de artă a creat și nevoia de a asigura burse și pachete cu necesarul de materiale pentru cei patru artiști câștigători care expun în tandem în două perioade ale anului expozițional. Concursul urmează să ajungă la cea de-a IX-a ediție, iar pentru a extinde această infrastructură a nucleului artistic cu un impact durabil, miza Elite Art Gallery este de a crea un cadru participativ în care lucrările de artă contemporană create de artiștii tineri să nu mai fie achiziționate rar și inconsistent.
Educație vizuală și accesibilitate: repere lipsă în ecosistemul artistic
Dacă în prezent lipsește din ecosistemul actual o educație vizuală în rândul publicului, precum și un apetit pentru achiziție, este necesar să înțelegem că galeriile de artă nu sunt spații cu circuit închis, iar arta poate fi achiziționată la prețuri accesibile. De exemplu. platformele digitale de vânzare elimină intermediarii costisitori, iar sumele obținute pot fi distribuite către un fond de burse, în cazul acesta unul creat special pentru următorii câștigători ai concursului #FRESH.
Cine sunt, de fapt, „artiștii tineri”?
Atunci când definim generația artiștilor tineri, nu ne gândim la limitele rigide de vârstă, ci mai degrabă la temele și mijloacele de expresie, la consistența și calitatea portofoliului. Pe plan local, putem observa că artiștii tineri lucrează tot mai mult cu teme intime și personale, ceea ce transformă arta lor într-o formă de confesiune. Gândindu-mă strict la artiștii aflați la început de drum, respectiv la lipsurile care afectează întreg sectorul artistic, sunt evidente dificultățile financiare cauzate de absența unor finanțări constante, a spațiilor de lucru incerte și nevoia, până la urmă, a artiștilor, de a activa mai degrabă ca freelanceri pentru a obține noi forme de supraviețuire. Nici fragmentarea vieții profesionale, în care artistul devine și graphic designer, și curator, și propriul manager de social media nu este sustenabilă, motiv pentru care există un exod către Occident și în general spre zone strategice unde arta este nu doar vandabilă, ci și mai puțin fragilă.
Rețele alternative: dincolo de muzee și galerii
În privința problemelor pe care le discut des cu artiștii din jurul meu, aceștia menționează aproape de fiecare dată spațiile alternative. A început să existe o lipsă de încredere în spațiile expoziționale clasice, precum galeriile și muzeele, motiv pentru care apar noi forme de comunitate, rețele active de solidaritate: colective, de auto-curatoriere sau chiar de pedagogie informală.
Arta ca formă de luciditate vulnerabilă
O fi criza și resemnarea din mijlocul activismului ceea ce definește prezentul și arta contemporană (implicit stilul de viață-manifest din spatele ei). Artiștii nu salvează lumea prin artă, ci doar exprimă ceea ce îi doare. Nu stilul, nici tehnica, nu îi definește neapărat pe artiștii de astăzi, cât o face atitudinea, vulnerabilitatea și nevoia de sens, de atenție reală, mai mult decât gloria. Așadar, un gest individual poate menține vie temelia comunității artistice, pentru că atunci când artiștii creează, iar tu îi susții, putem spune că nu mai este o simplă formulare sau slogan, ci o schimbare a modelului de la consum cultural pasiv la responsabilitate activă.
