Șomaj, sfârșitul capitalismului, arme autonome, utopii medicale. Câțiva dintre arhitecții care au participat la dezvoltarea Inteligenței Artificiale, Craig Mundi, Mo Gawdat, Camille Stewart Gloster, Daniel Kokotajlo și Ramana Kumar vorbesc, într-un material realizat de Business Insider, despre posibilele efecte ale creației lor.
Paradoxul Capitalist
Nu te relaxa; mașinăria îți va lua jobul în mai puțin de 5 ani, începând cu munca intelectuală și continuând apoi cu munca fizică. Piramida tradițională a forței de muncă se prăbușește în momentul în care AI-ul elimină treptat de la bază task-urile administrative.
Experții intervievați de Business Insider atrag atenția asupra paradoxului capitalist: marile companii se bucură de explozia productivității prin concedieri, dar uită că fără consumatori care să cumpere bunurile, economia colapsează.
Întreaga bază a capitalismului - te plătesc cu 1 dolar ca să vând produsul tău pe 2 - va dispărea când un robot inteligent va costa doar 9.000 de dolari sub formă de capital fix. Soluția menționată este implementarea unui Venit de Bază Universal și a serviciilor guvernamentale suport.
Cu toate acestea, estimarea dispariției totale a joburilor în sub 5 ani este o exagerare; istoric, revoluțiile tehnologice transformă și augmentează munca, nu o anulează instantaneu. Contradicția capitalistă este însă o problemă macroeconomică reală.
Specia Succesoare
Pentru prima dată, capitolul în care umanitatea se definea ca cea mai inteligentă entitate se încheie. AI-ul este o tehnologie care „se crește” și evoluează independent. Este considerată o specie succesoare capabilă să fie complet autonomă, spun unii intervievați. Ritmul de dezvoltare este exponențial, estimându-se că progresele pe care oamenii le-ar fi făcut până la sfârșitul secolului se vor comprima până în 2035.
În calea unei astfel de predicții stă faptul că AI-ul de azi nu are biologie, instinct de conservare sau voință proprie, rămânând strict dependent de infrastructura umană.
Utopie la cerere
Dacă aplicăm tehnologia în scopuri pozitive, obținem o utopie. Cele mai mari și rapide schimbări se vor vedea în medicină. Un medic AI va putea analiza corpul uman ca pe un singur sistem integrat, tratând holistic cauzele profunde ale bolilor. AI-ul excelează deja în sintetizarea volumelor imense de date. Instrumente precum AlphaFold de la Google au decriptat structurile a milioane de proteine, o sarcină care ar fi durat decenii. Utilizarea AI-ului în diagnosticare imagistică, tratamente personalizate și descoperirea de noi compuși chimici se întâmplă deja.
Și distopia
Intervine problemă a alinierii: nu știm cum să controlăm și să ne asigurăm că aceste mașinării împart aceleași valori morale cu noi. Într-un experiment intern documentat de OpenAI, modelele au hackuit sistemul de recompensă din mediul de antrenament, trișând intenționat pentru a bifa task-urile. AI-ul poate fi folosit în campanii de phishing și deepfakes extrem de sofisticate. Proliferarea deepfake-urilor cu mize electorale, fraudele cibernetice automatizate și integrarea recunoașterii autonome a țintelor în sistemele de drone militare sunt deja relatări obișnuite în presă.
Cei intervievați de Business Insider sugerează că avem nevoie de transparență absolută din partea companiilor privind felul în care își instruiesc modelele și de tratate internaționale similare cu cele de neproliferare a armelor nucleare stabilite în Războiul Cele. Pentru oamenii obișnuiți, sfatul pare o replică din teatrul absurd: "învață să fii uman, pentru că orice altceva va fi făcut mult mai bine de AI”.
