Un episod recent al emisiunii „AI Decoded”, realizată de BBC News, analizează ecosistemul tehnologic și de business actual. Scott Galloway, profesor de business la NYU Stern, autor și co-host al popularului podcast Pivot, Priya Lakhani, antreprenoare în ed-tech, și Mark Chieslack, corespondent BBC pe zona de AI, vorbesc despre noile mantre financiare din marile corporații și oboseala cronică generată de tehnologie pe care o resimt noile generații.
Între apocalipsa tehnologică și PR de lux
Discuția pleacă de la lansarea noului model AI Anthropic, Mythos, considerat atât de periculos încât s-a decis să nu fie lansat public. După ce modelul a găsit singur backdoor-uri ascunse în aproape orice sistem de operare global, compania a ales să ofere acces doar la 40 de corporații gigant (precum Apple, Google, Microsoft, JP Morgan) pentru ca acestea să își rezolve vulnerabilitățile.
Galloway consideră mutarea drept o strategie de marketing, pe principiul luxului construit prin exclusivitate. Totodată, abordarea îi permite companiei Anthropic să raționalizeze costurile enorme și infrastructura de procesoare necesare pentru lansările pe scară largă.
Împachetarea unui produs sub eticheta „prea periculos pentru public” este o strategie de marketing consacrată care valorifică teama pentru a crea dorință și exclusivitate în zona B2B. Îngrădirea la un club restrâns de corporații maschează limitările tehnice și financiare ale puterii de procesare cu care se confruntă industria, creând în schimb loialitate cu partenerii.
Ozempic Corporativ
În discuție este adus un concept enunțat de fostul premier britanic Rishi Sunak în urma discuțiilor sale cu marii CEO: „Flat is the new up”. Mai exact, dorința companiilor de a crește constant veniturile, dar păstrând un număr constant de angajați, pe fondul automatizărilor AI.
Galloway plusează cu o altă analogie, descriind AI-ul ca „Ozempic corporativ”. Meta, spre exemplu, a demonstrat boardurilor de conducere globale că poate crește veniturile firmei cu 23%, având cu 20% mai puțini angajați, ceea ce a propulsat profitul pe acțiuni enorm. Astfel, semnalul a fost declanșat în mintea acționarilor: poți avea gustul excelent al profitului fără caloriile cheltuielilor cu resursa umană și creșterea echipelor.
Totuși, Galloway subliniază că, deși giganții de software concediază, piața muncii nu s-a prăbușit în ansamblu, micile business-uri continuând să absoarbă forță de muncă.
Panica studenților
Un material realizat de Associated Press arată că studenții din SUA își schimbă facultatea la jumătatea cursului, renunțând la programare sau analiză de date pentru a se îndrepta spre domenii ca marketingul ori aptitudini de gândire critică, speriați că joburile tehnice entry-level vor fi evaporate de AI.
Galloway susține însă că tinerii nu ar trebui să încerce să ghicească viitorul, pentru că este imposibil. Soluția este să alegi ceva la care poți fi excelent peste 10 ani de muncă. Problemele tinerilor pe piață nu sunt create de AI, ci de politicile fiscale, mai spune el.
Adaptarea a bătut constant încercările panicate de a prezice viitorul la fiecare revoluție industrială. Pedeapsa financiară a tinerilor ține de fiscalitate și decizii politice, nu de coduri inteligente.
Nostalgia Generației Z
Discuția se încheie într-o notă melancolică. Un sondaj arată o oboseală cronică a Generației Z față de universul digital: 47% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani spun că ar prefera să trăiască în trecut.
Există un trend global dovedit de digital detox, dovedit de piața de dumbphones și explozia vânzărilor de camere foto digitale vechi în rândul tinerilor.
