Miturile despre rațiune sunt multe. Și se tot multiplică acum, când inteligența artificială vine cu alte legende. Dr. Hannah Critchlow, cercetătoare la Universitatea Cambridge, le dă pe toate la o parte și explică cum ne putem antrena mintea pentru viitor.
Hannah Critchlow este o neurocercetătoare care explorează modul în care creierul uman se adaptează la presiunile secolului 21. Ea argumentează că soluția stă în a ne reconecta cu propria biologie: emoții, senzații corporale, empatie și colaborare.
Ce ne salvează
Nu ar trebui să ne temem că tehnologia ne va lăsa în urmă, deoarece creierul uman deține o armă secretă: plasticitatea sinaptică. Așa cum am supraviețuit apariției scrisului și a orașelor, ne vom adapta și la era algoritmilor.
„Adânc înrădăcinat în creierele noastre se află acest mecanism incredibil numit plasticitate sinaptică. Dacă ne întoarcem în istoria speciei noastre, în mod similar, în secolul 21 î.Hr., umanitatea trecea printr-o mare schimbare evolutivă. Dacă sărim acum la ziua de azi, secolul 21 d.Hr., pare că am fost la fel de constrânși să dezvoltăm tehnologii incredibile. Capacitatea noastră de a avea această plasticitate sinaptică care ne permite să învățăm, să rezolvăm probleme și să inovăm ne va ajuta să prosperăm în secolul 21 și dincolo de el”, spune Hannah Critchlow.
De-a lungul istoriei, am ridicat în slăvi logica și am desconsiderat emoțiile, considerându-le isterice sau ineficiente. Astăzi, știința demonstrează că inteligența emoțională este principalul predictor al succesului în viață. Spre deosebire de alte trăsături, EQ-ul ține foarte puțin de bagajul genetic (este ereditar doar în proporție de 10-45%) și foarte mult de mediu și antrenament.
„Ceea ce descoperim din studiile științifice este că inteligența emoțională nu este foarte ereditară, are un nivel de ereditate de aproximativ 10 până la 45%, ceea ce înseamnă că genele pe care le-am primit de la mama și tata nu joacă o componentă prea mare în acest comportament complex. Acest lucru înseamnă că mediul nostru, societatea în care ne aflăm joacă un rol major în modelarea inteligenței noastre emoționale”, explică Hannah Critchlow.
Puterea distruge empatia
Liderii care iau decizii grele devin, la nivel neurologic, surzi la nevoile celor din jur. Circuitele neuronilor oglindă (responsabile cu empatia) se sting, iar nervul vag reduce cantitatea de informații pe care creierul o mai primește din exterior. Pentru a combate acest lucru, e nevoie de pauze active pentru creșterea ritmului cardiac și ascultarea propriului corp.
„Dacă te afli într-o poziție de putere, circuitele neuronilor tăi oglindă, care sunt celule nervoase din creier considerate a fi implicate în capacitatea noastră de a ne imita unii pe alții și de a avea empatie, încep de fapt să se liniștească din punct de vedere al activității electrice. Când ești într-o poziție de putere, există o diminuare a sensibilității nervului vag, ceea ce înseamnă că ești mai puțin capabil să asimilezi cunoștințele din lumea exterioară și să le folosești în luarea deciziilor”, spune Hannah Critchlow.
Lucrul în echipă nu este însă un mit. Conectați la EEG, membrii echipelor performante își aliniază undele cerebrale. Această sincronicitate este catalizată de lucruri simple: contactul vizual, mișcarea împreună, starea de spirit pozitivă sau chiar cântatul.
„Dacă conectăm indivizii la un aparat EEG, astfel încât să le măsurăm activitatea electrică din creier, putem vedea că gradul de sincronicitate cerebrală dintre indivizii din echipă poate fi folosit, de fapt, pentru a prezice cât de bine lucrează acel grup de oameni împreună. Dacă învață unii de la alții, dacă construiesc consens, dacă au opinii divergente, dar fără conflict.”
O mașinărie copleșită de date
Pentru a nu colapsa sub presiunea datelor, creierul folosește experiențele trecute pentru a crea scurtături. În medii foarte incerte, creierul consumă o cantitate uriașă de energie, ceea ce generează stres.
„Creierele noastre, pe cât de inteligente sunt, operează practic ca niște mașinării de predicție. Ca să punem asta în cifre, aproximativ 11 milioane de biți de date intră în simțurile noastre în fiecare secundă, o cantitate vastă de informații, dar suntem conștienți de doar aproximativ 40 de biți pe secundă. O cantitate uriașă de informații o eliminăm, nu o prioritizăm, altfel s-ar putea pur și simplu să ni se ardă siguranțele”, spune Hannah Critchlow.
Tehnologiile actuale reprezintă un proces evolutiv către un organism hiper-conectat.
„Mulți cercetători cred că trecem printr-o tranziție evolutivă masivă către crearea unui computer organic hiper-conectat, dacă vreți, sau a unei minți colective umane (human hive mind), care ne permite să ne împărtășim ideile, să inovăm și să ne transmitem perspectivele și cunoștințele cum nu s-a mai întâmplat niciodată”, spune Hannah.
Viitorul depinde de modul în care reușim să ne adaptăm și să ne protejăm mintea. Ghidul prin apele tulburi ale incertitudinii trebuie căutat în inteligența emoțională, care poate fi dezvoltată și antrenată la orice vârstă. Inteligență colectivă globală și conexiunile sociale sunt cea mai bună formă de rezistență în fața AI.
