După cum zicea Dickens acum vreo 170 de ani, era cea mai bună dintre vremi, era cea mai năpăstuită dintre vremi... Așa sună și predicția pentru următorii 10 ani, conturată de Erik Brynjolfsson, profesor la Stanford, care studiază efectele tehnologiei de peste 30 de ani, autorul cărții "The Second Machine Age". El explică impactul socio-economic al AI-ului, într-un interviu recent pentru Silicon Valley Girl.
Inteligența artificială și intenția umană
O mare parte din panica din spațiul public vine din percepția că roboții vor înlocui oamenii pe piața muncii. Brynjolfsson contrazice această idee și explică că fiecare job este o colecție de sarcini specifice. Automatizarea unora dintre ele poate crește cererea pentru acel rol.
"Fiecare job este un pachet de sarcini. Jeff Hinton, faimosul cercetător în deep learning, spunea că radiologii vor fi înlocuiți, dar radiologii fac, de fapt, 26 de sarcini distincte pe care le-am înregistrat. Una dintre ele este citirea imaginilor medicale, care este preluată de mașini, dar ei fac uneori și examene fizice, revizuiesc date de laborator, coordonează îngrijirea cu alți medici. Acelea nu sunt aproape deloc afectate de LLM-uri", explică Brynjolfsson.
Economistul recunoaște însă că zona de entry-level în domenii expuse (programare, call-center, marketing junior) suferă deja modificări.
"Nu vreau să o îndulcesc, pentru oamenii care folosesc AI-ul pentru a-și automatiza joburile în domenii precum programarea și call center-urile, care sunt foarte expuse, s-au înregistrat scăderi de două cifre ale numărului de angajați. Și de când am publicat acea lucrare [Canaries in the coal mine], am continuat să urmărim datele, iar efectele devin din ce în ce mai mari în fiecare lună", spune Brynjolfsson.
O schimbare fundamentală în modul nostru de lucru va fi capacitatea de a formula problema corectă. Orice proiect trece prin trei etape: definirea problemei, execuția și evaluarea. AI-ul excelează, momentan, doar la execuție.
"În viitorul apropiat, și astăzi se întâmplă deja, jobul majorității oamenilor va fi să gestioneze agenți. Nu doar un singur agent, ci o întreagă flotă. Fiecare persoană va fi un fel de CEO al unui grup de agenți, iar treaba lor va fi să pună întrebările potrivite și să evalueze rezultatele", explică Brynjolfsson.
Când cunoștințele și execuția devin o marfă ieftină, ceea ce va genera valoare va fi intenția umană, agenția, spiritul antreprenorial și gustul estetic și critic.
"Cred că ori de câte ori aud cuvintele AI, studenții ar trebui să se gândească la "amplificarea intenției", nu la "inteligență artificială". Ceea ce face AI-ul este să ia intenția ta și să o amplifice. Dacă nu ai deloc, nu face mare lucru pentru tine, dar dacă ai un plan, ți-l poate amplifica total".
În încheiere, invitatul de la Stanford spune că nu există un viitor tehnologic predeterminat, totul depinde de un efort colectiv și de modul în care oamenii aleg să se adapteze.
"Următorul deceniu, dacă ne jucăm cărțile cum trebuie, va fi de departe cel mai bun deceniu din istoria omenirii. De asemenea, cred că ar putea fi unul dintre cei mai răi 10 ani. Trebuie să fiu sincer, există potențial pentru riscuri catastrofale... viruși creați în laborator, drone bazate pe AI care vânează oameni. Dar mesajul pe care îl repet mereu este că atunci când instrumentele devin mai puternice, asta înseamnă prin definiție că avem mai multă agenție, mai multă putere de a schimba lumea", spune Brynjolfsson.
Viitorul joburilor stă la intersecția dintre delegarea mecanică și capacitatea oamenilor de a seta problema corectă, conchide economistul.
