Piața Unică Europeană nu este deloc "unică", explică un material DW News, "Why Europe is poorer than it should be". Premisa e simplă: deși cele 27 de state membre alcătuiesc împreună unul dintre cei mai mari poli economici globali, UE pierde teren. Productivitatea scade, la fel și cota din PIB-ul global, iar inovația tehnologică se mută în alte zone de pe glob.
Motivul principal identificat de specialiști, economiști și antreprenori este fragmentarea. Deși în UE există libertatea de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și a persoanelor, în practică, un antreprenor trebuie să navigheze birocrația locală din 27 de seturi diferite de reguli, certificări și legi fiscale.
Barierele interne
În ciuda eforturilor de unificare, regulile naționale diferite acționează ca o barieră invizibilă, care frânează economia.
„Barierele din interiorul Europei ne rănesc mai mult decât tarifele venite din exterior. Aceste bariere fac mai greu pentru oameni să muncească în toată Europa, împiedică expansiunea companiilor europene. La urma urmei, e vorba despre gestionarea puținelor resurse pe care le avem, iar asta îi împinge pe unii antreprenori să caute în altă parte. E o dezamăgire", spune Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Birocrația împiedică zeci de profesii (contabili, avocați, profesori) să fie recunoscute uniform pe teritoriul UE. Astfel, aproape 25% dintre europeni au joburi pe care nu le pot practica ușor într-o altă țară membră.
"Conform datelor UE, în întreaga istorie a pieței unice, un singur brutar francez a avut certificatul recunoscut în Germania până acum. Iar asta atinge însăși inima dilemei europene: cum păstrezi 27 de standarde, tradiții și moduri de a face lucrurile diferite, fără a lăsa ca acele diferențe să devină bariere în interiorul UE?", spun realizatorii materialului DW.
Fragmentarea e motivată, însă, de responsabilitate politică și dorința de a evita dezastre.
"Pentru țările europene, a-și seta propriile standarde pentru materiale de construcții... este ca o poliță de asigurare suplimentară. Dacă se întâmplă ceva rău – să zicem o tragedie pe un stadion, în care oamenii mor pentru că ceva se prăbușește – politicienii locali sau naționali sunt trași la răspundere. Nu cred că oamenii s-ar îndrepta către UE. Către cine s-ar îndrepta? Aici e capcana fragmentării".
Lumea s-a schimbat, dar Europa a rămas blocată în anii '90
Enrico Letta, fost premier al Italiei, subliniază că scara competiției globale s-a modificat odată cu ascensiunea Chinei și a piețelor emergente, în timp ce UE a refuzat să se integreze profund.
"Când piața unică a fost creată în anii '80 și '90, lumea era total diferită față de lumea de azi. Era cam pe jumătate... pentru că China nu exista din punct de vedere economic, India nu era acolo, BRICS nu existau, chiar și SUA era o economie mai puțin integrată. Așa că ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani? A apărut o scară complet diferită la nivel mondial, iar în același timp, noi, europenii, rămânem fragmentați în unele dintre cele mai importante aspecte ce țin de competitivitate", spune Letta.
Dintre cele mai mari 50 de companii tech la nivel global, doar patru provin din UE. Pentru un fondator ambițios, piața americană este mult mai atrăgătoare.
"Piața este mult mai mare decât Europa. Este mai puțin fragmentată... și printr-o singură mișcare de intrare pe piață, printr-o singură strategie de vânzări, poți vinde la mult mai mulți oameni decât în Europa".
Prudența
Europenii economisesc de trei ori mai mult decât americanii. Dar banii sunt ținuți în bănci (aversiune la risc) sau, când sunt investiți, se îndreaptă spre SUA. Nu există o piață unică de capital funcțională.
"Europa, din punct de vedere cultural, nu este la fel de confortabilă cu riscul și incertitudinea ca alte părți ale lumii. Iar băncile nu sunt deosebit de bine echipate pentru a finanța companii tinere și riscante... Avem suficienți bani în Europa, dar îi ținem în 27 de buzunare diferite și nu funcționează așa", spun realizatorii materialului DW.
Planul Uniunii Europene pentru salvarea economiei implică noi framework-uri corporative, ca „EU Inc.” (care ar permite companiilor să existe și să scaleze sub un set de reguli unificat) și o uniune a investițiilor și economiilor (The Savings and Investments Union). Totuși, state precum Luxemburg se opun acestui control centralizat.
"Reușim doar dacă acționăm împreună. Individual, nu avem nicio șansă să reușim cu adevărat în lumea așa cum este ea acum. Acest lucru se aplică tuturor statelor membre. Toate au propriile îngrijorări specifice, dar tocmai de aceea trebuie să continuăm să discutăm și să rămânem concentrați pe interesul european, pentru că asta este miza cu adevărat".
Deși Uniunea Europeană dispune de capitalul, talentul și piața necesare, fragmentarea internă rămâne cel mai mare obstacol. Între dorința statelor membre de a-și proteja tradițiile și reglementările locale și nevoia companiilor de a scala fără piedici birocratice, Europa pierde anual inovație, fonduri de investiții și forță de muncă calificată.
