Este apogeul puterii elitelor financiare sau începutul declinului lor? Materialul DW News "Is the tide turning on billionaires?" pleacă de la concluziile cărții "Billionaire Backlash" și arată că scandalurile de PR și crizele din corporații devin mecanismul prin care cetățenii își recapătă puterea. În New York, Zohran Mamdani a câștigat alegerile promițând taxarea bogaților, în Columbia a fost implementată o nouă taxă pe avere, iar în China, fondatorul Evergrande a primit închisoare pe viață.
Valul de furie & scepticism față de miliardari și corporații devine o masă critică publică care forțează reglementări politice, crede Pepper D. Culpepper, co-autorul „Billionaire Backlash: The age of corporate scandals and how it could save democracy”, intervievat în materialul DW.
Exagerări media
Se spun multe lucruri despre democrație în acești ani, mai ales despre posibila ei dispariție. Pepper D. Culpepper, specialist în științe politice, crede că percepția este distorsionată de algoritmi și media care prioritizează conținutul negativ:
"Democrația este amenințată, dar poate această amenințare este puțin exagerată, pentru că, ei bine, știrile negative vând și credem că există dovezi solide, pe care am petrecut un deceniu strângându-le, despre ce se întâmplă cu adevărat cu opinia publică".
Scandalurile de PR
Un scandal dintr-o mare corporație aduce informația pe primele pagini și o îmbină cu furia latentă a publicului, creând momentul perfect pentru reformă, crede Pepper D. Culpepper:
"Scandalurile adună laolaltă furia publică. Aduc la un loc informațiile despre ce se întâmplă în marile companii, pe care jurnaliștii ni le prezintă și cărora în mod normal nu le acordăm atenție, și se suprapun peste un sentiment general preexistent în rândul publicului, care simte că lucrurile nu merg tocmai bine cu marile companii. Iar când aceste trei elemente fuzionează într-un moment de scandal, acela este momentul în care oamenii sunt atenți și apar posibilități majore de schimbare".
Furia din subsol
De altfel, oamenii obișnuiți nu se gândesc în fiecare zi la ce fac companiile sau bogații planetei, dar există în subconștient o atitudine vizavi de aceste subiecte și iese la suprafață în momente de criză.
"Pentru majoritatea oamenilor, în majoritatea timpului, miliardarii și rolul marilor companii nu reprezintă o prioritate absolută. Dar există acest sentiment comun pe care îl găsim în datele noastre din multe țări diferite, că oamenii sunt îngrijorați de rolul pe care îl au aceste companii. Este, dacă vreți, un aisberg care se dezvoltă sub suprafață, pe care îl vezi ieșind la iveală și cristalizându-se atunci când apar momente de scandal corporativ. Acela este momentul în care, dintr-o dată, politicienii, care altfel ar fi lucrat în interesul acestor companii, își dau seama: trebuie să răspundem în fața alegătorilor noștri", spune spune Pepper D. Culpepper.
Astfel de crize depășesc polarizarea modernă stânga-dreapta.
"Importanța scandalurilor corporative în epoca modernă, când există o polarizare atât de mare între stânga și dreapta, constă în faptul că ele traversează, în general, întregul spectru partizan. Atât partidele de stânga, cât și cele de dreapta nu vor să fie percepute drept lacheii acestor mari companii și simt că, atunci când se întâmplă astfel de nereguli, trebuie să facă ceva imediat pentru a răspunde publicului atât de furios".
Culpepper analizează din această perspectivă cazul Elon Musk.
"Este interesant că l-am avut, cel puțin pentru scurt timp, pe Elon Musk drept primul nostru trilionar pe hârtie, înainte ca acțiunile sale la SpaceX să scadă din nou. Și de aceea credem că se apropie momentul în care presiunea asupra oamenilor precum Musk și asupra intervenției lor în politică va deveni din ce în ce mai puternică".
Granița fină dintre oligarhie și democrație funcțională
Chiar dacă puterea financiară este complet disproporționată, nu înseamnă că am depășit un punct de unde nu ne mai putem întoarce:
"S-ar putea spune că acum avem o oligarhie în ceea ce privește puterea pe care aceste companii foarte mari și proprietarii care le controlează o pot exercita în politica noastră la acest moment. Este complet disproporționată. Dar... cred că oamenii bogați din toate democrațiile au mai ajuns la fel de puternici în trecut și au încercat să exercite controlul. Și partea grozavă la democrații este că, atâta timp cât au reguli care permit alegerile, se poate riposta împotriva acestui lucru", spune Culpepper.
În acest context global fluctuant, AI devine factor declanșator.
"Un dezastru legat de AI va fi, cel mai probabil, factorul declanșator. Și, desigur, un dezastru AI ar însemna un fel de agent care scapă de sub control și face lucruri groaznice... dacă se întâmplă ceva rău, publicul va cere imediat responsabilitate politică, iar companiile se vor trezi cu reguli impuse care nu le vor plăcea".
Să numărăm, prin urmare, lucrurile bune pe care le putem număra: acțiunile corporațiilor nu pot fi ascunse, devin sursă de știri și de scandal, iar asta animă populația, îi dă putere în raport cu politicienii. O negociere de bază în democrație.
