În copilărie, bijuteriile pe care le vedea erau lipsite de strălucire și pentru mult timp acest gen de obiecte nu a interesat-o. În urmă cu 13 ani însă, când s-a mutat în Israel, Elena Dobrovolsky a descoperit strălucirea bijuteriilor când a început să le creeze, folosind combinații neconvenționale de materiale.
Bijuteria contemporană a devenit o adevărată artă în ultimii ani, și, odată cu evoluția tehnologiei, creatorii au la dispoziție tot mai multe mijloace, prin care pot experimenta și pot transforma materiale, în obiecte cu totul neașteptate.
"Pentru noi, tehnologia devine un alt material aflat la dispoziția creatorului, alături de metal, piatră, sticlă sau ceramică", spune Elena.
Elena Dobrovolsky vine anul acesta la Romanian Jewelry Week, unde prezintă colecția The Vāult, alături de cei cu care a dezvoltat-o - inginerul și designerul de produs Alex Dalevich și inginerul electronist Alexey Serbinov. Vorbim cu ea în cele ce urmează despre creație și parcursul său către design de bijuterie.
Drumul către designul de bijuterie
Relația mea cu designul de bijuterie a început în 2013, după ce m-am mutat în Israel. M-am născut și am crescut în Ekaterinburg, capitala constructivismului. În copilărie, devoram poveștile lui Pavel Bažov, precum Caseta de malachit și Stăpâna Muntelui de Aramă. Prietenul meu participa la expediții geologice, iar eu vizitam adesea atelierul lor de prelucrare a pietrelor, unde urmăream cum o operă de artă prindea viață dintr-un mineral brut. Cu toate acestea, pe atunci nu cream și nici măcar nu purtam bijuterii.
În Israel, totul s-a schimbat. Clima caldă, culorile vii și amestecul extraordinar de culturi, această țară mică reunea evrei din toate colțurile lumii, fiecare aducând cu sine o parte din moștenirea și tradițiile sale, inclusiv cele legate de bijuterii. Venind dintr-un oraș rece și sobru, explozia de culoare m-a dat complet peste cap. Am intrat într-un magazin local de bijuterii, am ales cele mai strălucitoare mărgele, iar proprietarul mi-a asamblat o brățară și mi-a spus: „Întoarce-te, te voi învăța lucrurile de bază, s-ar putea să-ți fie de folos într-o zi.”
Acela a fost începutul călătoriei mele. Am explorat materiale și stiluri, am participat la expoziții și târguri de design și am urmat cursuri de tehnici clasice de lucru în atelierul de bijuterie, gemologie și design 3D de bijuterii. În 2023, mi-am deschis propriul atelier, iar în 2025, în timpul unui program de MBA, l-am întâlnit pe Alex Dalevich, alături de care am lansat prima noastră colecție colaborativă, CLOUDS.
Cum s-a schimbat perspectiva asupra creației de bijuterie
În copilărie, bijuteriile din familia mea și din mediul în care am crescut erau mai degrabă lipsite de strălucire: aur obișnuit, rubine sintetice și modele de serie, întâlnite peste tot. Pentru mult timp, am rămas indiferentă față de bijuterii, chiar dacă am iubit dintotdeauna mineralele brute.
Astăzi, am acces la orice fel de pietre, tehnologii, materiale și informații, ceea ce îmi permite să dau viață oricărei idei. Acum port cu plăcere propriile creații, în special cercei purtați pe o singură ureche și broșe (chiar dacă, în urmă cu 15 ani, nici măcar nu aveam urechile găurite!).
Ceea ce contează cel mai mult în munca mea astăzi este un echilibru armonios: să creez piese noi la bancul de lucru, să primesc vizitatori în atelier, să colaborez cu echipa la The Vāult și să am un banc de lucru complet echipat, la care să mă pot așeza și să transform instantaneu un concept din mintea mea în realitate fizică.
Bijuteria între artă și expresia identității personale
Pentru mine, acea linie abia dacă există. O bijuterie devine artă în momentul în care încetează să mai fie doar un accesoriu menit să indice un statut sau o investiție în metale prețioase și începe să spună o poveste. Arta este, întotdeauna, un dialog între creator și privitor.
Atunci când creez o piesă, încorporez în ea un concept, un mesaj personal sau o emoție, folosind adesea combinații neconvenționale. De exemplu, în colecția CLOUDS, am încrustat diamante negre brute direct într-un polimer imprimat 3D. Însă adevărata magie a artei purtabile constă în interactivitatea sa: atunci când o persoană poartă piesa respectivă, aceasta fuzionează cu corpul său, îi completează universul interior și continuă să existe ca un manifest fizic al celui care o poartă.
Amprenta personală în creație
Faptul că am crescut în capitala constructivismului mi-a influențat profund limbajul vizual. Mă orientez către un minimalism concis: chiar și atunci când o piesă este îndrăzneață sau de dimensiuni mari, aceasta rămâne clară și lipsită de pretenții, astfel încât detaliile suplimentare să nu distragă atenția de la textura metalului sau de la viața interioară a pietrei. Ergonomia și posibilitatea de a purta piesele sunt absolut esențiale.
Atunci când aleg pietrele prețioase, cu cât acestea au mai multe incluziuni, voaluri și variații subtile de culoare, cu atât mai bine. Printre lucrările mele recente se numără un inel cu un diamant Herkimer brut și un inel minimalist, fără montură cu gheare, care încorporează o ametrină bicoloră de dimensiuni mari (jumătate galbenă, jumătate violet).
Materialul meu de bază este argintul sterling, cu un finisaj mat, catifelat, aproape niciodată nu îmi lustruiesc piesele până la obținerea unui luciu intens. Printre experimentele mele recente se numără asocierea lemnului de abanos cu perle și peridot încastrate, care dezvăluie profunzimi cu totul noi pe fundalul întunecat.
Îmi place să combin materiale prețioase cu materiale mai accesibile, acordând prioritate unui design puternic, unei idei și formei, mai degrabă decât costului materiilor prime.
Am dus această filosofie și mai departe în The Vault: aici, am combinat argintul, polimerul și un cip electronic real. Am ales în mod deliberat un design minimalist și reținut, deoarece adevărata valoare a obiectului este stocată în interior, pe cip, și nu exprimată prin luxul exterior sau prin costul materialelor fizice.
Procesul creativ. De la idee la obiect
Procesul meu creativ este practic continuu. Lucrez în atelierul meu șase zile pe săptămână, începând în jurul orei 8 dimineața. Ideile apar constant, în timpul unei alergări de dimineață, într-un magazin sau în timp ce sortez pietrele prețioase la bancul de lucru. Nașterea unei piese noi începe întotdeauna cu alchimia clasică a bijuteriei: topirea argintului, modelarea acestuia, lipirea componentelor, montarea pietrelor și finisarea manuală a suprafeței.
Partea cea mai dificilă este transpunerea în realitate a unui concept complex de inginerie atunci când instrumentele standard de atelier nu sunt suficiente, ceea ce mă obligă să improvizez sau să colaborez cu specialiști.
Cel mai frumos și emoționant moment este acela în care metalul întunecat și brut se transformă într-o capodoperă finalizată, care își găsește apoi adevăratul colecționar.
Evoluția designului de bijuterie
Una dintre cele mai interesante schimbări pe care le observăm este dispariția treptată a granițelor dintre discipline. Bijuteria, designul industrial, fabricația digitală, electronica și software-ul nu mai trebuie să existe ca lumi separate. Pentru noi, tehnologia devine un alt material aflat la dispoziția creatorului, alături de metal, piatră, sticlă sau ceramică.
Ceea ce ne interesează nu este tehnologia care se anunță pe sine ca tehnologie. Adăugarea unui ecran, a unui cip sau a unei funcții digitale unui obiect nu îl face automat inovator. Etapa mai interesantă începe atunci când tehnologia devine aproape invizibilă și pur și simplu extinde ceea ce poate fi un obiect fizic și ceea ce poate însemna acesta pentru proprietarul său.
De aceea, nu privim integrarea tehnologiei în bijuterie ca pe o tendință temporară. Ni se pare inevitabilă. Însă provocarea constă în a face ca tehnologia să servească sensului obiectului, nu să îl înlocuiască.
The Vāult. Cea mai recentă colecție
Ideea pentru The Vault a pornit de la o experiență foarte personală. În anul care a urmat lansării colecției noastre anterioare, imprimată 3D, CLOUDS, apartamentul meu a fost spart. Au fost furate mai multe bijuterii de valoare. Însă piesele din CLOUDS au rămas.
Poate că nu arătau precum obiectele de valoare convenționale. Nu fuseseră create pentru a-și comunica valoarea prin pietre prețioase, aur sau semne recognoscibile ale luxului. Și totuși, pentru mine, se numărau printre cele mai valoroase obiecte din apartament, deoarece conțineau ceva ce nu putea fi măsurat prin valoarea lor materială: munca noastră, ideile noastre și istoria noastră.
Această experiență ne-a schimbat perspectiva asupra întrebării. Am început să ne gândim unde se află, de fapt, valoarea unui obiect și dacă partea cea mai prețioasă a unei bijuterii trebuie neapărat să fie vizibilă din exterior.
Am descoperit o legătură neașteptată cu o idee veche din tradiția iudaică: binecuvântarea se găsește în ceea ce este ascuns privirii. Nu am vrut să ilustrăm această idee în mod literal, însă gândul a rezonat puternic cu noi. Poate că ceva cu adevărat valoros nu trebuie întotdeauna să-și anunțe valoarea. Aceasta a devenit una dintre bazele filosofice ale proiectului The Vault.
La exterior, obiectul este în mod deliberat reținut. Nu încearcă să-și comunice valoarea printr-o piatră prețioasă evidentă sau printr-o decorațiune extravagantă. Adevărata sa „bijuterie” este ascunsă în interior.
Iar în cazul nostru, acea bijuterie este electronică.
În centrul proiectului The Vault se află un procesor și un sistem electronic capabil să stocheze ceva privat și valoros pentru proprietarul său: informații, identitate, amintiri sau secrete. Valoarea sa există, așadar, în relația dintre obiectul fizic, tehnologia din interiorul său și persoana care îl deține. Cineva care îl privește din exterior nu trebuie să știe ce conține. Proprietarul știe.
Această idee a determinat și modul în care trebuia creat proiectul. The Vault nu putea fi conceput mai întâi de un bijutier și apoi proiectat din punct de vedere tehnic. Elena Dobrovolsky, inginerul și designerul de produs Alex Dalevich și inginerul electronist Alexey Serbinov au trebuit să îl dezvolte împreună. Bijuteria, construcția mecanică, electronica, software-ul și fabricația digitală au devenit, astfel, părți ale aceluiași proces de design. Am trecut prin prototipuri fizice, mecanisme diferite, configurații interne și soluții de producție, trecând constant de la estetică la inginerie și invers. Pentru noi, această colaborare a devenit la fel de importantă ca obiectul în sine. The Vault este un experiment despre ceea ce se poate întâmpla atunci când bijuteria și tehnologia încetează să mai fie discipline separate.
Participarea la Romanian Jewelry Week
Romanian Jewelry Week a devenit pentru noi ceva mai important decât un simplu loc în care ne expunem lucrările.
Am participat pentru prima dată cu CLOUDS, colecția noastră imprimată 3D. Acea experiență ne-a arătat că ROJW este un spațiu în care ideile neconvenționale nu sunt tratate ca fiind marginale în raport cu bijuteria. Experimentarea, materialele noi, metodele de producție inovatoare și interpretările neobișnuite ale posibilităților bijuteriei sunt cu adevărat binevenite aici.
Acest lucru face ca evenimentul să fie deosebit de important pentru noi.
Atunci când lucrezi la intersecția dintre bijuterie, inginerie și tehnologie, ai nevoie de un loc în care să poți prezenta un obiect experimental unor oameni reali și să descoperi dacă ideea reușește, de fapt, să comunice. La Romanian Jewelry Week primim feedback din ambele direcții: de la profesioniști care cunosc în profunzime bijuteria contemporană și de la vizitatori care vin pentru că le pasă cu adevărat de bijuterie, design și cultură.
Pentru noi, acest lucru creează un fel de laborator viu. Putem experimenta, prezenta ceva ce poate nu se încadrează confortabil într-o categorie existentă și apoi observa cum interacționează oamenii cu acel obiect, ce înțeleg imediat, ce îi surprinde și ce întrebări le trezește.
După experiența cu CLOUDS, revenirea cu The Vault ni se pare o continuare a aceleiași conversații, dar dusă cu un pas mai departe.
De această dată, nu experimentăm doar cu modul în care este fabricată bijuteria. Ne întrebăm ce poate deveni bijuteria în sine.
Comunitatea creativă de aici
În comunitatea locală, suntem cel mai curioși să descoperim intersecțiile dintre artă, modă și tehnologie. Ca echipă multidisciplinară, formată din specialiști în bijuterie și inginerie, este esențial pentru noi să vedem cum răspunde scena locală tendinței de integrare a tehnologiei purtabile.
Mai presus de toate, vrem să descoperim ce noi sensuri și narațiuni încorporează creatorii locali în bijuteriile lor astăzi și cât de deschiși sunt către experimente internaționale comune, la intersecția dintre discipline.
