Un reportaj 60 Minutes intitulat "Who Needs Humans?" analizează impactul noilor tehnologii asupra pieței muncii, din perspectivele diferite ale mai multor specialiști: antreprenori, economiști, manageri de companii.
Noile joburi
Companiile din tehnologie susțin că dezvoltarea noilor sisteme creează o piață nouă de muncă, bazată pe oameni care învață algoritmii să gândească corect. Platforma Mercor colaborează cu zeci de mii de specialiști independenți, de la medici la compozitori, care verifică răspunsurile softurilor și le corectează erorile. În practică însă, această activitate oferă rareori siguranța unui loc de muncă stabil, funcționând mai degrabă ca o colaborare sporadică, dependentă de proiectele disponibile de la o săptămână la alta.
"Lucrul esențial de urmărit este acesta: dacă devii mai productiv, există oare o cerere mai mare pentru expertiza ta în economie?”, spune Brendan Foody, director general Mercor.
În birourile de avocatură, instrumentele digitale sunt folosite tot mai mult pentru a citi dosare, a căuta legi și a propune primele variante de text. La o casă de avocatură din Ohio, partenerii seniori își creează chiar clone virtuale bazate pe propriile decizii din trecut, pentru a primi sugestii rapide când pregătesc un proces. Deciziile grele, negocierea directă și responsabilitatea față de client rămân doar sarcini omenești, spun specialiștii.
"Inteligența artificială nu poate înlocui ceea ce este, în mod fundamental, o activitate bazată pe relația umană. Îți suni avocatul pentru că vrei să-l privești în ochi și să-l întrebi: Ce ar trebui să fac în această privință?", spune Kim Hurley, parteneră la firma de avocatură Vorys.
Cine pierde
Dacă cei cu experiență își folosesc noile programe pentru a lucra mai repede, cei aflați la început de drum riscă să piardă rolurile de intrare în companii. Sarcinile clasice pentru un începător – căutarea de date, analiza inițială a documentelor sau redactarea primelor ciorne – sunt tocmai activitățile pe care programele le rezolvă în câteva secunde. Fără aceste poziții de bază, tinerii întâmpină dificultăți în a învăța o meserie la locul de muncă, iar echipele de dezvoltare se restrâng drastic.
"Există o mulțime de oameni a căror sarcină în companii este astăzi să pregătească informații, să facă cercetare și să analizeze date pentru alți colegi. Și din ce în ce mai mult, deși fenomenul începe la nivelul pozițiilor de debut, acest lucru ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru foarte multe persoane", spune Clara Shih, fost director pe divizii AI la Salesforce și Meta.
Comparația cu trecutul industrial nu mai este valabilă
Spre deosebire de fabricile din secolul al XIX-lea, unde trecerea la mașinării a durat câteva decenii și a lăsat timp societății să creeze alte meserii, valul actual de schimbări se răspândește în doi-trei ani în aproape toate domeniile. Economistul Daron Acemoglu arată că numărul celor angajați să antreneze aceste modele informatice este infim pe lângă milioanele de oameni ale căror atribuții sunt preluate de calculatoare, avertizând că piața muncii nu se va regla de la sine.
"Prima fază a revoluției industriale a durat 80 de ani. Astăzi, transformarea se produce în doar un an sau doi și se desfășoară simultan în foarte multe sectoare.
Sunt extrem, extrem, extrem de prudent înainte de a spune că ar trebui să zicem "nu" tehnologiei. Categoric nu. Dar în fiecare revoluție tehnologică există o reacție de respingere, iar acea reacție ia forme foarte diferite", explică Daron Acemoglu, profesor de economie la MIT și laureat al Premiului Nobel.
Dacă societatea continuă să stimuleze înlocuirea capitalului uman, costul social al adaptării riscă să depășească beneficiile imediate de productivitate.
