Nu neg ca imi place sa rad in calupurile publicitare, cred ca este insa momentul sa admit ca am avut intotdeauna o slabiciune pentru reclamele in care se vorbeste mult dar bine in monologuri care se vor in definitiv participative. De fapt, acum imi dau seama ca - stiindu-ma pe mine- ar fi trebuit sa aduc cateva argumente contra la cursul in care profu' ne-a spus ca imaginea face cat o mie de cuvinte. Dar nu am facut-o si nici acum nu am sa dezbat pe aceasta tema pentru ca m-ar duce departe de subiect. O sa pledez insa pentru vocea din off care m-a facut de foarte multe ori sa acord o mai mare importanta unei reclame. (Exclud aici vocile muieresti care cer tanguitor vreun detergent pentru vase).
Unul din argumente ar fi ca nu intotdeauna o reclama ma surprinde in fata televizorului si astfel, susoteala de pe micul ecran ma face sa imi incordez auzul sau chiar sa alerg spre el pentru a-mi satisface curiozitatea. Mai mult decat atat insa imi place sa cred ca atunci unde este multa vorbarie intr-un spot TV este si ceva filozofie pe acolo. Poate este prea mult spus dar cateva reclame mi-au demonstrat ca cele 30-45 de secunde te pot face sa iti pui si alte intrebari decat "care detergent o face albul mai alb?". Iar una dintre ele este "Jewel" de la Nivea.
Comentarii
pozitionarea era clara: era ca un pact de neagresiune, in care fiecare isi trasase teritoriul:
- l'oreal merge pe mesj tipatoare, grandilocvente, cu vedete superbe, cu accent pe FRUMUSETE si cu conotatie de bogatie (pt. ca merit/i/ati)
- nivea merge pe mesaje discrete, curate, cu femei anonime de o frumusete neostentativa (genul nemtoaice sanatoase, de obicei blonde), cu accentul pe INGRIJIRE (celebrul Pflege care apare pe toate ambalajele lor)
toate bune & frumoase pina cind a aparut al 3lea jucator SERIOS: dove, care a crescut indeajuns sa ameninte pozitiile celor 2
pt. ca nu avea ce pierde, dove a iesit cu o comunicare f. declarativa si f. polemica in raport cu majoritatea cosmeticelor "fandosite", cu o pozitionare "cinstita", fatalmente suprapusa "cinstei" nemtesti ale niveei
drept pt. care nivea a simtit un pic ca-i scapa pedalele: bine dar... asta e filozofia noastra (Pflege-le nostru): adevarata frumusete e cea care vine din interior etc.
numai ca noi (nivea, bdf) am fost decenti (intrucit consecventi) si nu am facut atita caz, nu am strigat in gura mare lucruile astea... am fost niste nemti laconici care tac si fac
dar acuma... ce sa facem? vai vai vai... ne fura astia toata frisca de pe tort???
... si au luat hotarirea (pripita, zic eu FD, dar poate ma insel) de a trimite mesaje de img. mai explicite, mai declarative, cu un aer ceva mai contemporan
(inca ceva: dove e mai young... nivea ca brand e un pic cam prafuit, desi prestigios... nivea e cam genul de cadou pt. bunica... mai ales cremele... asta e in definitiv pericolul: publicul tinar, adultii de miine)
((cred ca asta trebuia zis, alina, nu te supara ca ma bag))
Cat despre L'Oreal e in deriva totala : azi sunt exclusiviste(cremele) , ca maine sa fie accesibile si economice (vopseaua de par) .
Ma bucur ca a fost deschis subiectul acesta , lucrez oarecum pentru promovarea unor produse care sunt de lux si nu isi fac reclama - stiu suna ciudat .
Cred ca ar fi cazul ca reclamele in domeniul asta sa se alinieze la trendul(!) general: sa vanda rezultatul si nu sa prezinte un simplu utilizator inainte si dupa ci emotia, senzatia, bucuria de a trai .
A devenit un fel de concurs cine are mai multe creme in portofoliu si cine vine cu mai multe concursuri, promotii etc.
Ar fi momentul ca majoritatea ideilor sa se autoimprospateze (sa se continue si sa se dezvolte in cadrul unui proces de regenare)
Au disparut temele romantice din publicitatea romaneasca .
Am foarte multe prietene "pragmatice"/"realiste"/"materialiste"
pe care le invinovatesc tot mai putin > poarta imaginea unor produse cinice : platesti , primesti , castigi .
"Unde ni sunt visatorii ?" o intrebare lansata de Al. Vlahutza .