Cele mai frecvente 5 greseli in research (II)

Episodul 2: Mareata Solutie Creativa

Ca sa nu credeti ca nu ati inteles bine, o sa incep direct cu morala povestii: cercetarea nu trebuie sa fie creativa! Ignorati toate discursurile si lamentarile despre “lipsa creativitatii in cercetare” – nu Mareata Solutie Creativa este mantra cercetarii.

“Incercam sa aflam X lucru de doi ani, dar nu mai gasim nimic nou – gasiti voi o solutie creativa pentru asta”. Ce se astepta ca solutie creativa in aceasta situatie? O rasucire din condei a unor intrebari ordonate de la coada la cap in loc de cap-coada, poate niste tehnici proiective, poate chiar niste tehnici proiective noi, inventate pe loc, cu cat mai spectaculoase cu atat mai bine. Mai recent, agentiile pluseaza pe partea asta de “creativitate” cu abordari noi care cel mai des fac uz de toate instrumentele tehnologice, de la research online si pana la Smart Phones. Uneori pe foarte buna dreptate, dar alteori din pacate doar de amorul artei. Sau sa zic “al creativitatii”? Sau al bugetului (desi mai trist este cand un studiu “spectaculos” costa de trei ori mai mult, dar livreaza de trei ori mai putin)?

De cate ori ati vazut intr-o propunere de cercetare metodologii care se bazeaza pe ipotezele celor mai noi trend-uri in teoriile social-economice? De cate ori ati vorbit cu un researcher despre BE - behavioural economics (premiul Nobel pentru economie luat de un psiholog in 2002?) sau despre teoriile invatarii sociale (mai vechi, dar cu revirimente foarte recente si relevante) si despre cum asta s-ar putea aplica unei probleme specifice de cercetare? Despre cum modifica asta modul de a adresa intrebarile (BE anuleaza intrebarea “de ce” care era candva mantra cercetarii calitative) sau felul in care priveam influenta sociala in cadrul unui focus grup (de ce sa nu o exploatam la maximum in loc de a o limita)? De cate ori ati ales o analiza culturala a temei de cercetare ca “solutie creativa” in locul unei web ethnography plus 6 focus grupuri?

Da, industria cercetarii trebuie sa iasa din clisee, dar nu intrand in altele, zic eu, mult mai periculoase “sa fim creativi cu price pret”. Nu de “creativitate de amorul artei” are nevoie cercetarea, ci de “creativitate de amorul stiintei”. De mai mult timp de gandire si de executie pentru abordari bazate pe ipoteze cu adevarat serioase si relevante, de profesionisti mai in contact cu “stiinta” si mai interesati de aceasta si care sa poata schimba asteptarile fata de cum trebuie sa arate un proiect de cercetare.

Dar asta nu se va intampla, atat timp cat in Romania discursul public despre cercetare nu apartine oamenilor de cercetare (ale caror voci individuale se aud rar si sporadic – cate articole sau blog-uri de cercetare stiti?, iar despre o “voce oficiala” mai bine nici nu amintim) ci mai ales oamenilor de publicitate, care evident au o agenda orecum diferita si pe a caror lista de prioritati stim cu totii unde se afla creativitatea.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Branduri

Sectiune

Dictionar


Comentarii

Tiberius Serghei
acum 13 ani
Sincer ma asteptam la mult mai putin de la acest articol :) Din fericire (sau nu) in mare parte ai dreptate,,,mai ales la final :) ...ce sa zic,,,spor in asteptarea zilelor in care cercetarea va fi cercetare in romania :) (si nue valabil numai pt domeniul la care te referi aici)
Joie Negru
acum 13 ani
Pai...si numerotarea unde e?


Branded


Related