Art director vs. web designer

Sa lamurim doua chestii din primul paragraf: primul, ca stiu ca acest articol o sa-mi urce in cap tagma si asa destul de isterico-artistico-fandosita a art directorilor din agentiile noastre de publicitate, dar sper ca macar 20% sa inteleaga ca intentiile mele sunt bune; si al doilea, ca e posibil ca unele chestii pe care le explic aici sa fie mai putin stiintific formulate decat si-ar putea dori lumea dar ceea ce spun vine din interactiunea mea cu acesti oameni si nu din practica pr-zisa a acestui “mestesug”. Realitatea este ca acest articol e iscat de o frustrare adanca si pana acum neproductiva privitoare la proasta detaliere a job descriptionurilor (mda, plural cu licenta poetica) in domeniul publicitatii digitale. Din pacate dezvoltarea de nomenclatura nu e printre punctele mele forte deci mai jos nu voi descrie coerent si elegant ce ar trebui sa faca un art-director-turned-web-designer. Articolul de mai jos este un “bitching fest” sau pe romaneste “un festival de defulare”.

Asadar, sa dam drumul frustrarilor ca poate pana la final ajungem la catharsis. In primul rand sa postulam ideea esentiala a acestui eseu: art directorii nu stiu apriori sa faca web design. Sorry. Dar asa e. Okay poate nu e neaparat un adevar general, insa eu nu am vazut un singur art director care a trecut fara scremete si injuraturi de la print la web. Cei pe care i-am prins in tranzitie si care au facut tranzitia bine stateau noaptea acasa si citeau tutoriale si carti de IA (information architecture). Restul treceau prin acelasi proces dureros de draft, modificari, draft2, modificari, draft3, modificari, draft4, modificari si pana la urma cineva zicea “lasa, mah, ca le facem in programare”.

Acum, cateva observatii mai simple si mai scurte.

Unu, nu, nu e treaba programatorului sa puna butoane, breadcrumbs, meniuri si alte cele.

Doi, nu, nu e okay sa desenezi numai prima pagina si sa spui ca face programatorul de acolo.

Trei, nu, nu e okay sa nu stii sa citesti un wireframe si, trei bis, NU, nu e okay sa presupui ca un wireframe e indicatie de design.

Patru, nu, nu e okay sa nu stii rezolutii de ecran, si sa desenezi tot la ochi si eventual la dimensiune de A4. La fel cum nu e okay sa nu existe buton de Home, sa nu ai meniu in footer, sa nu stii ce face un buton cand se da click pe el sau sa gandesti paginile din site ca o structura liniara. PENTRU CA SITEURILE SUNT STRUCTURI ARBORESCENTE (da, aici am tipat).

Cinci, la 3 zile din momentul in care ai declarat ca stii si web design trebuie sa stii sa pui default casuta de search, sa stii ce inseamna social icons, sa stii cum arata un FB plug-in si sa te gandesti ca poate vei avea nevoie de bannere pe site deci e nevoie pe undeva de spatiu de display. La 6 zile dupa ce ai declarat ca stii web design, tb sa stii ca un site performant afiseaza mai usor thumbs scalate la aceeasi dimensiune decat thumbs scalate diferit astfel incat sa se potriveasca cu designul tau. Si nu, solutia nu e sa spui “bai, nu e treaba mea, sa se chinuie aia in programare ca eu as am vrut sa fie”. Si nu, din nou, solutia ca textul sa se potriveasca NU este ca prostul de client sa mai taie din text, ci ca tu sa gasesti o modalitate de scrolare care sa nu duca restul contentului la 1 km mai in sus in fereastra de browser.

Si da, undeva intre ziua 7 si 10 ar trebui sa nu mai ai dubii apropos de dimensiunile de bannere, ca sa nu mai vorbim ca trebuie sa te gandesti la cele doua scenarii posibile “da click” sau “nu da click” si sa dai developperului instantele pentru ambele scenarii.

Peste o luna din momentul cand ti-ai trecut web design in portofoliu ar trebui sa stii ca paginile intr-un site sunt modulare si ca ideal este ca modulele sa fie replicabile din sectiune in sectiune ca sa ajute la o programare si o navigare mai intuitiva. A, si da tot cam dupa 1 luna ar trebui sa stii cam cat poate optimiza un developer flash niste poze incat bannerul tau genial sa ramana sub 50k.

As mai avea cam 100 din astea. Insa ma tem ca o sa enervez pe toata lumea. Finalmente totul este foarte mult despre cat de in serios iei un “mestesug”. Art direction nu se face dupa ureche: exista reguli privitoare la plasament in pagina, marime de font, lizibilitate de la distanta, distributia text, imagine etc. Pentru Internet exista o alta serie de reguli. Care nu trebuie doar “rasfoite”,... ci trebuie invatate pentru ca ele reprezinta partea de igiena in dezvoltarea unui site sau oricarui alt instrument online. Diferenta intre un print prost si un site prost e simpla: la print e posibil sa iti spuna cineva “nu se citeste si de-aia nu a functionat” si tu poti raspunde “haide ma, esti tu chior, ba se citeste perfect”. La site, rata de bounce si exit pages pot sa iti spuna exact unde ai dat chix si din ce pagina s-a pierdut utilizatorul. Deci, pe net performanta vine dupa invatare serioasa.

Aaaa, si sa nu vorbim acum de aplicatii de Facebook….

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Branduri

Pozitii

Sectiune



Related