[AdLife] Radu Florescu: Cel mai mult in facultate m-au marcat nebunia si agitatia de pe Wall Street

[AdLife] Radu Florescu: Cel mai mult in facultate m-au marcat nebunia si agitatia de pe Wall Street

Ma simt destul de bine cu mine stiind ca din banii de la primul job mi-am luat un aparat de fotografiat; e o rasplata destul de importanta cand o compar cu achizitiile de pana atunci, care se bazau pe banii de alocatie si restul ramas de la micile cumparaturi. Asta pana cand aud povesti ca cea a lui Radu Florescu, care din primii bani castigati si-a luat o masina. Cu cetatenie americana si franceza, CEO-ul de la Saatchi & Saatchi Romania are amintiri din adolescenta un pic diferite de ale majoritatii. Cunoscut ca "omul care a adus Dallasul in casele romanilor", Radu Florescu impartaseste in continuare cateva dintre amintirile de cand de-abia astepta sa inceapa spring break-ul si ajunge, din aproape-n aproape, la asteptarile lui de azi de la publicitatea romaneasca. 

Primele semne ale talentului s-au vazut in copilarie, la varsta de 3 ani, atunci cand am fost foarte creativ si mi-am inventat o sora. Am numit-o “Vava”, eu eram Vovo.  Semnele s-au conturat peste ani si ani, cand eu m-am apucat de publicitate.

Adolescenta e perioada in care…  ”history doesn’t repeat itself, it just rhymes”.

In liceu eram tipul “cool” caruia ii placea sa conduca masina parintilor, desi nu aveam carnet de conducere.

Cand eram in facultate ma gandeam cum sa ajung pe Wall Street.  Cel mai mult in acea perioada m-au marcat nebunia si agitatia de acolo; este incomparabil cu actiunea din filmul “Lupul de pe Wall Street”.

Am luat primul salariu din gradinarit, unde am facut 500$, si cu banii primiti mi-am cumparat un Ford Torino, cea mai puternica masina din oras la vremea aceea.

Momentul formator pentru cariera mea a fost atunci cand aveam 16 ani; a trebuit sa organizez o tabara de ski pentru a-mi plati singur cheltuielile.

Aici e o fotografie cu mine in care sarbatoream primul meu succes anteprenorial.

In publicitate am ajuns in momentul potrivit si la locul potrivit.

Primul meu proiect in publicitate m-a invatat ca nu trebuie sa iau totul de-a gata.

Ce te invata publicitatea si poti sa aplici in viata de zi cu zi este ca nu te opresti niciodata din a invata lucruri noi, zi de zi. De asemenea, eu am invatat ca ignoranta si aroganta nu pot forma niciodata front comun; este o combinatie letala.

Proiectul care nu mi-a iesit (desi tare mi-as fi dorit) este acela de a fi partener la primul club Fratelli din Romania.

Ca sa inteleg mai bine un client, am mers pana la a-l intreba direct ce anume il tine treaz noaptea.

Cel mai bun sfat pe care l-am primit de la un publicitar a fost acela de a ma retrage din publicitate pana la 50 de ani.

O lectie pe care am invatat-o pe calea cea grea a fost aceea ca intotdeauna sa crezi si sa te astepti ca inevitabilul sa se produca. Astfel, nu vei mai fi dezamagit.

Cele mai multe nopti nedormite au fost cateva nopti grele din 2013. Paradoxal, mi le amintesc si pe cele din colegiu, doar ca atunci petreceam pana la 5 dimineata cu ocazia petrecerii de “Spring break”.

Am ramas in Romania pentru ca aici ma simt acasa.

Momentele in care ma intreb de ce nu am ales un alt domeniu sunt cele in care la sfarsitul unor zile de lucru imi spun “Not so fun today”.

Revin la sentimente mai bune de fiecare data cand imi aduc aminte ca, in ciuda tuturor dificultatilor si contraargumentelor existente, comunic liber de fiecare data si las deschisa o portita de comunicare.

Uneori ma enerveaza publicitatea romaneasca pentru ca afirma si infirma totul in acelasi timp.

Ma uit la juniorii de acum si ma gandesc ca sunt mult mai talentati decat eram eu la varsta lor.

Sper sa lucrez cat mai des pentru clienti care nu mai pretind ca stiu totul, sunt deschisi la dialog si mai sper sa lucrez cat mai rar pentru clienti care nu-si respecta cuvantul.

Imi amintesc si acum ziua in care nu aveam telefon mobil, email, internet si nu-mi pasa.

Brand-urile straine care comunica cel mai bine sunt cele care ne mentin mereu atentia asupra brand-ului, ca de exemplu Nike, iar cele romanesti sunt cele de la Zuzu; iti plac sau nu, pur si simplu produsul iese in evidenta.

O campanie buna e una care promite totul si apoi depaseste toate asteptarile.

Campaniile mele preferate sunt:

Print: Sony Ericsson - Jogger

Digital: Civil Rights Defenders – The Natalia Project

Ambient: Samusocial - Days of hope

Integrat: Reclamele Nike

Pe langa job-ul de zi cu zi, mai am inca un job full-time, acela de parinte. Este un job mult mai personal, in care diplomatia si profesionalismul capata o altfel de emotie; mai libera, mai intensa.

Weekend-ul este momentul in care pot sa ma trezesc mai tarziu, fara nicio graba, iar diminetile imi pot prepara un mic dejun asa cum se cuvine.

Promisiunea pe care mi-o fac si mereu o incalc e sa ma opresc din a mai manca atata ciocolata.

Cel mai mult ma inspira cartea “ The Presidents Club” de Nancy Gibbs si Michael Duffy, filmul “Legendele toamnei”,  melodia “Start me up” – Rolling Stones, revista “The Economist”, site-ul Hotnews.ro.

Cand o sa am timp si bani sa fac orice imi doresc, voi locui pe 3 continente diferite si voi continua sa fac exact ce fac si in prezent. Nu e usor, acum ca internetul este peste tot?

Sper ca de-acum in 20 de ani sa ma gasiti tot aici, in Romania.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Oameni

Pozitii

Subiecte

Sectiune

Dictionar



Branded


Related