Ne place umorul self-deprecating. Cand e facut bine, nu-i cel mai profund tip de umor? Pentru ca presupune sa stai un pic in liniste, sa te uiti la tine, sa te evaluezi si sa-ti constientizezi defectele, punctele slabe, rautatile, mizeriile umane pe care le ai in tine. Apoi, in loc sa le ingropi in strafunduri launtrice care nu vad niciodata lumina zilei, le bagi in fetele oamenilor cu un twist de-i faci sa rada.
Felicitari, te-ai ridicat deasupra situatiei. Pe care o cunosti, o controlezi, o folosesti. Sau asa pare.
Poti sa devii un intelept in ochii oamenilor in timp ce explici, cu argumente, cat de prost esti tu de fapt.
Dupa acest mini-seminar de dezvoltare personala, tinut de catre mine in calitate de spectator de stand-up comedy, urmeaza sa vedem si cateva branduri care in 2014 au spus "Da, bine, hai" propunerilor de campanii autoironice.
Bravos si la mai multe. Parca nu mai iese pe cealalta ureche una din lectiile predate de cunoscatorii publicitatii, autohtoni sau din afara. Aia care zice ca publicul consumator apreciaza sinceritatea.
N.B. Cu publicitarii neseriosi suntem familiarizati deja.
Incep cu una romaneasca, savuroasa pana in maduva oaselor. Am semnalat-o atunci, o inscriem si acum. Providentistii nascociti de Jazz, unul mai cu seama, care vorbeste la camera si dezvaluie mahnirea simtita de companie atunci cand descopera cat de mari sunt awareness-ul si satisfactia declarata a publicului pentru cabinetul dentar Provident. Care, evident, nu exista.
