Dupa Americi, Raluca Feher scrie despre Splendidul Loc al Fericirii Supreme. Despre patru tari, adica, si calatoriile dinlauntru lor. Japonia, Mongolia, Coreea de Sud si Romania. Pentru ca din Orientul Indepartat, spune ea, vede cel mai bine tara de aici.
Cartea se va lansa pe 7 decembrie. Pana atunci, un fragment de la pagina 127:
— "Odată, acum vreo şapte ani, am făcut cu maşina 41 de kilometri în 11 ore", spune zâmbind amintirii Dorj.
Nu-nţeleg nimic. De ce zâmbeşte? Unde e plăcerea? Un-de e plă-cie-rea, mi se împleticeşte limba. Pilotul-cioban-inginer-samsar de maşini furate se jură că nu există plăcere mai mare decât să calci viteza şi apoi să tragi frâna de mână şi să aluneci pe gheaţa lacului Khovsgol, ăsta acote, de aici, unde ajungem noi mâine.
Nu-i problemă cu gheaţa, are şapte metri grosime. Se sparge doar dacă treci cu camion de mare tonaj sau dacă e o iarnă mai caldă. Transportul de mărfuri către Rusia se face de obicei peste lac, pentru că, atunci când îngheaţă, devine autostrada perfectă. Topor de Fier spune că 74 de camioane sunt pe fundul lacului şi că din anii ’90, de când Khovsgol e parc naţional, nu mai ai voie să mai alergi cu maşina pe gheaţă. Cui îi pasă?
