Raluca Feher nu sarbatoreste 8 martie. Nu crede ca feminismul e necesar si nici ca are vreo relevanta in Romania. Si nici nu se mai uita la reclamele romanesti.
Are 15 ani de in publicitate si alti cativa de presa (Capital, Curentul, ProTV si alte televiziuni si ziare locale). Cu ei in spate, povesteste despre cum e sa fii femeie in industria de media: "Trebuie sa fii mai golanca, mai pe bataie, sa rezisti la caterinci, sa nu pleci ochii cand directorul de marketing sau patronu pravaliei de inghetata baga glume fara perdea sau te ia la tavaleala plin de badaranie, fix pentru ca esti femeie; si aici omul, nu femeia, face legea".
Trebuie sa recunosc ca nu ma uit la reclame romanesti. Am renuntat de o buna bucata de vreme de cand totul e gri, anost si, cred eu, atat de meschin ca nu ii detectezi sexul. Probabil ca sunt categorii de produse care sunt macho. Alcoolul, masinile, retailerii de scule de bocanit si materiale de carpit.
Cum sunt categorii eminamente feminine: mancarea in general, ciocolata in special, cosmetice, detergenti. Societatea romaneasca nu e neaparat macho, cat misogina. Macho presupune o parada de masculinitate si agresivitate. Noi nu avem barbati d-astia, ci mai degraba niste tate fara tate care uneltesc miseleste pe la colturi si urasc femeile din bigotism si proasta educatie.
