Sergiu Floroaia si-a propus sa faca 1.000 de glume in 10 zile, iar proiectul a ajuns la final. 100 pe zi a reusit nazdravanul. Facem un pic misto, iar apoi va aratam ce am vorbit cu el. Apropo, cele 10 zile de scris glume nu i-au afectat viata sexuala. A ramas acelasi iubitor de Twitter care se exprima succint.
Sergiu Floroaia intra in barul preferat, iar barmanul ii pune cinzeaca obisnuita. La care Sergiu: Hai da-mi 100, boss.
Sergiu a scris 1000 de glume in 10 zile, dar, paradoxal, cea mai buna dintre toate i-a apartinut soacra-sii: ”deci, timp de 10 zile, vei stai 12 ore pe zi in cur, in fata calculatorului, in timp ce asta mica a mea e la munca?”
Sergiu a scris glumele astea in Uber, prin RATB, la metrou si in drum spre mare. Show-ul rezultat se va numi "Comedians In Cars Getting to 1.000".
Cristian Tudor Popescu a ras la o gluma de-a lui inca din prima zi. I-a fost foarte greu lui Sergiu sa-si mai gaseasca motivatia apoi.
Sergiu Floroaia (comediant): ”In general, dupa un efort din asta, cam 5% din glume pot fi slefuite si folosite in showuri ulterior. Restul de 85% sunt despre matematica, iar astea nu prea prind”
De cand ideea asta?
Nu de multa vreme. Cred ca au fost maxim doua saptamani inainte sa incep sa scriu 1000 de glume. M-am hotarat sa o fac acum pentru ca daca o lasam pe mai tarziu, nu o mai faceam vreodata. E ca atunci cand te gandesti sa faci un copil, nu e niciodata momentul potrivit.
Cand am publicat pe blog postarea in care anuntam asta simteam ca nu sunt deloc pregatit. Nu aveam un plan asa de bine pus la punct, nu aveam programul complet eliberat pentru urmatoarele 10 zile si nici nu stiam ce culoare vreau sa-i vopsesc camera. Dar faptul ca am anuntat-o m-a obligat sa o fac.
Eu m-am mai provocat sa scriu un numar de glume pe zi pentru o anumita perioada, dar niciodata atat de multe, nu cu atata consecventa pe o perioada atat de lunga si nu public. A, si daca nu o faceam acum cat sunt in concediu era mult mai dificil mai incolo, pentru ca, da, asta am ales sa fac eu in concediu.
M-am consultat doar cu iubita mea. Care mi-a zis ca e o idee misto, m-a sustinut moral si de al carei ajutor chiar aveam mare nevoie ca sa pot face treaba asta. Pentru ca trebuia cineva sa aiba grija de copil, caine si treburile casei. Si m-au ajutat enorm si ea si maica-mea si Disney. Jr.
Prima si ultima zi
Prima zi a mers ok. A fost grea, dar aveam entuziasmul ala de inceput. Eram in "the honeymooon phase". Dup-aia a devenit din ce in ce mai greu. Pentru ca, aparent, am o conditie fizica atat de proasta ca nu pot nici sa stau degeaba atata timp fara sa ma doara lucruri. Cred ca imi lua, in general, mult peste 12 ore pe zi.
Mie imi place enorm sa scriu comedie. Dar orice e prea mult, nu-i ok (fetelor!). Prin ziua a saptea am clacat un pic. Niste migrene groaznice, dar nu mai groaznice decat lipsa de inspiratie din perioada aia. Mi se parea ca fac aceeasi si aceeasi gluma. Ca toate sunt la fel si ca nimic nu e amuzant.
Si devenea din ce in ce mai greu sa gasesc subiecte si premise noi. Totusi, am reusit sa ies cu prietenii de vreo doua ori in cele 10 zile - trebuia - pentru ca simteam nevoia sa mai fac si altceva, sa ma rup un pic. Dar, ca sa zic asa, tot in interes de serviciu.
Dar ultima zi mi se pare ca a mers cel mai repede si am fost cel mai eficient. Am gasit multe premise intr-un singur loc (multe stiri bizare) si am reusit sa termin in aproximativ 6 ore totul. Iar la 10 minute dupa ce am publicat glumele, am iesit pe usa ca sa ma vad cu echipa "Show de seara" ca sa scriem un pic si pentru emisiune.
Procesul de lucru
Din punctul de vedere al temelor si premiselor a fost mai usor la inceput. Dup-aia, asa cum ziceam, nu mai gaseam asa usor material ofertant si nici nu mai vedeam ce ar putea fi amuzant.
Pe masura ce treceau zilele mi se parea ca scriu doar acelasi gen de glume, pe acelasi gen de subiecte. Iar daca ceva imi suna chiar amuzant, cautam pe net si vedeam ca s-a mai facut. S-a intamplat de mai multe ori. Glumele alea nu le-am inclus. Si sunt sigur ca m-am plagiat si pe mine insumi de cateva ori. Sa nu mai spun ca de la o zi la alta, standardele mele pentru ce intra in lista de 100 de glume de la sfarsitul zilei coborau din ce in ce mai mult.
Spre finalul zilei, cand aveam fix 100 de glume, treceam prin ele si erau mereu 15-20 care erau absolut mizerabile. Si trebuia sa mai scriu inca 15-20. Era ca atunci cand crezi ca ai terminat de spalat vasele si mai aduce jumatatea ta mai buna inca un brat de vase murdare de pe undeva de prin casa.
Cea mai buna gluma
Mi-a ramas in minte una singura. Ceva legat de petrecerea burlacilor. Care nu stiu cat e de amuzanta acum, dar simt ca are potential ca premisa pentru o bucata mai mare.
It is perfectly okay to write garbage–as long as you edit brilliantly
Da, asta e citatul pe care l-am pus in prima postare si este o idee la care adera multi scriitori mari. Cred ca asta e procentajul meu in general: cam peste 5%, mai repede spre 10%, din ce scriu ajunge sa ramana in setul de stand-up pana la final.
De cele mai multe ori cu ceva ajustari. Daca fac doar one-liners am cam 100 de glume in 30 de minute. Deci, cred ca am plecat de pe la o mie si ceva.
Dar, apropo de editing down, pentru cele 1000 de glume postate, la mine pe calculator exista peste 30 de documente. Pentru fiecare zi de lucru aveam cate cel putin 3 documente (premise.txt, workplace.txt si jokes.txt - da, lucrez doar in notepad) insumand in total 177 de pagini, 64.990 de cuvinte si 357.769 de caractere. Asta fara sa pun la socoteala cele 15 documente de pe Drive, unde aveam selectia finala si o preselectie, sau postarile pe care le-am scris pentru blog.
Ce urmeaza?
O sa testez, o sa editez, o sa mai testez si tot asa de multe ori pana ramane ce e mai bun. In paralel sau dup-aia lucrez si la celelalte elemente ale show-ul si vedem la final ce ne da. Daca tre sa mai scriu repede inca 1000 de glume sau nu.
