Primele frici reale despre viitorul meu în industrie au apărut când am ales să modific cursul "normal" al lucrurilor și să plec pentru un semestru cu Erasmus. Ideea că voi rata jobul 'vieții mele' nu mă lăsa să mă bucur de promisiunea celor 5 luni petrecute sub soarele Lisabonei, iar fiecare coleg care se lăuda cu noul job îmi hrănea anxietatea cu lingurița.
Doar că odată ajunsă acolo, mi-am dat seama că a fost cel mai bun lucru pe care-l puteam face. Distanța e un filtru foarte bun pentru lucrurile care contează în mod real. M-am întors mult mai convinsă de ceea ce vreau să fac. Mirela Grinzeanu a ajuns, la finalul experienței sale de Erasmus, la aceeași concluzie.
După un timp departe de publicitate, e mai convinsă ca niciodată că asta e ceea ce vrea să facă și are mai multă încredere că va reuși. La urma urmei, nu e nimic pentru care câteva internshipuri și ceva mai multă implicare nu pot să te pregătească. Iar unui portofoliu bine pus la punct nu îi poate spune nimeni „nu”.
Adevărul este că nu știam foarte bine despre ce e vorba în publicitate înainte să fac alegerea asta. Eram în liceu și știam că vreau să dau la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării pentru că pe atunci îmi plăcea să scriu. Doar că mi-am dat seama că ceea ce scriu eu nu are prea multă legătură cu jurnalismul.























