Toți ar trebui să fim feminiști. Chiar ieri scriam despre eterna falsă dezbatere că ”nu chiar toți bărbații” abuzează femei, dar toți bărbații ar putea participa la o lume mai bună. Ei, în întâmpinarea acestui îndemn vin și Codruț Baciu, fostul nostrul coleg, actual antreprenor și viitor mogul, și vărul lui, Cătălin Constantin, muzician, solistul trupei Lunatic. Anul trecut, în martie, luna aceea când femeile primesc flori și complimente despre cât de drăgălașe și greu de înțeles sunt ele, Codruț a scris câteva versuri dintr-un poem.
Contextul e limpede și etern: (mai ales) în România, violența domestică, abuzurile și inegalitatea de gen sunt la ordinea zilei. Pandemia a adâncit problema și a îngroșat rândurile victimelor. N-avem voie să ne uităm ca proștii cum hărțuirea asta crește în loc să scadă.
Codruț a scris versurile cu gândul la viitorul fetei lui, Ada. Cu gândul la un viitor mai bun, în care femeilor nu le va mai fi frică, dăm și noi mai departe Balada misoginului și povestea ei, spusă de autori, după cum urmează:
