[AFCNiada] Loredana Pană: Am ajuns de multe ori pe teren în situații extraordinare, fiind martoră la tot felul de întâmplări care pot părea exotice pentru bucureșteni

AFCN a devenit un termen comun și foarte des folosit în limbajul ONG-iștilor, freelancerilor și a celor din zona culturală. E o sursă importantă de finanțare pentru independenți și o posibilitate de concretizare pentru multe proiecte interesante și necesară. În spatele lor, însă, e și multă birocrație. Și cum toamna se numără AFCN-urile, ne-am hotărât să plonjăm în lumea aplicațiilor și să aflăm mai multe despre acest univers: cât de importantă e finanțarea prin acest sistem, cât de complicată e aplicarea, care sunt părțile bune și mai puțin bune ale mecanismului.

Începem AFCNiada cu Loredana Pană, care are o experiență de peste 10 ani în ONG-uri, printre care Ecopolis, MaiMultVerde, Fundația Pact, Patrupetrei, cu care colaborează ca expert de comunicare și coordonator de proiecte. A început cu o platformă a promovării meșteșugarilor din Delta Dunării, iar anul acesta a participat la un proiect de cinematografie în comunități cu acces limitat la cultură și  o serie de ateliere de fotografie pentru refugiații din România. 

Lucrez de aproximativ 10 ani în domeniul nonprofit și sunt obișnuită cu scrierea de proiecte, în general au aceeași structură și AFCN-ul merită aici un plus, pentru că, spre deosebire de alte linii de finanțare, este relativ ușor de scris. Cred că cea mai grea parte, dar e valabilă pentru toate proiectele, este să știi ce vrei să faci, să ai idea clară, pe care să o expui cât mai simplu, spune Loredana.

Povestim în continuare cu Loredana Pană despre proiectele care au rezultat în urma acestor aplicații, dar și despre promovarea culturală și a cauzelor sociale, bugetele independenților și supraviețuirea de pandemie.

Istoricul tău în lumea proiectelor cultural-artistice

Primul proiect scris pentru AFCN a fost în 2016 și era o propunere de continuare a proiectului DeltaCraft, finanțat inițial prin EEA Grants (norvegiene, cum le zice toată lumea). Proiectul reprezintă o colaborare între meșteșugari din Delta Dunării și artiști/designer, care, pornind de la tehnicile tradiționale meșteșugărești, să realizeze, cu sprijinul meșteșugarilor, obiecte noi, de utilitate contemporană. Am aplicat pe linia de patrimoniu imaterial și am primit finanțarea. Era pentru prima data când asociația la care lucram aplica la AFCN și nu aveam mari așteptări, însă am fost plăcut surprinse că l-am câștigat.

De atunci, am scris singură și în diverse colaborări peste 10 proiecte, mai mult de jumătate fiind și finanțate.

Cât de importante sunt finanțarile AFCN

Sunt proiecte punctuale, de scurtă durată, pentru care câștig și anumite sume de bani, nu suficient cât să trăiesc din asta, dar e un prilej bun să cunosc oameni noi, să pornim diverse colaborări și să se mai miște ceva în viața bucureșteană.

AFCN, AFCNeu, AFCNuri și alte variațiuni au intrat în limbajul comun al ONG-iștilor și freelancer-ilor și cam toată lumea din mediul meu știe ce înseamnă, majoritatea scriind cel puțin un proiect într-una dintre sesiuni, pe an. 

Ce e bun și ce e rău

E bun că e o sursă de finanțate constantă și (în general previzibilă) pentru sectorul cultural. Sesiunea din primavara și cea din toamna aceasta au fost singurele întârziate din ultimii 5 ani (de atât știu eu) și mulți artiști au fost afectați, mai ales în contextul pandemiei, când statul nu s-a grăbit să ajute prea mult sectorul independent.

E rău că te obligă să rămâi în aceeași structură de proiect, cu o durată de timp limitată și cu o serie previzibilă de rezultate.

Într-o notă mai amuzantă, am folosit la un moment dat expresia: toamna se numără AFCN-uri, pentru că toate proiectele trebuie încheiate și raportate până pe 15 noiembrie, așadar sunt foarte multe expoziții și evenimente concentrate într-o perioadă scurtă.

Cea mai grea parte în procesul de aplicare

Lucrez de aproximativ 10 ani în domeniul nonprofit și sunt obișnuită cu scrierea de proiecte, în general au aceeași structură și AFCN-ul merită aici un plus, pentru că, spre deosebire de alte linii de finanțare, este relativ ușor de scris.

Cred că cea mai grea parte, dar e valabilă pentru toate proiectele, este să știi ce vrei să faci, să ai idea clară, pe care să o expui cât mai simplu. Asta este abordarea mea, deși am auzit de proiecte AFCN scrise în 40 de pagini de word și de unele scrise în max. 10 pagini, ambele finanțate.

Bilanț: cât ai aplicat, cât s-a finanțat

Cred ca peste 10 aplicații scrise singură și în colaborare și mai mult de jumătate finanțate, în ultimii 5 ani.

S-a întâmplat să-l redepun și tot nu am câștigat. De obicei am încerc să-l refac și să modific elemente. Am solicitat și evaluările atunci când am picat, însă de multe ori sunt destul de diferite din partea celor 3 evaluatori, chiar contradictorii și nu cred că poți să-i dai seama exact de ce nu a prins. Poate că ideea nu a fost destul de interesantă, sau au fost alte proiecte mai bune. Sincer nu am avut nicioadată resentimente când nu am luat finanțare pentru un proiect propus pentru că proiectele finanțate sunt în general bune.

AFCN ca sursă de finanțare

Nu cunosc pe nimeni care să se întrețină exclusiv prin AFCN-uri. Am prieteni fotografi care au diverse colaborări, știu ONG-uri cu proiecte mici sau artiști care dezvoltă câte o componentă în cadrul unui proiect, dar cred că formăm mai degrabă o rețea informală de operatori de fonduri culturale, de susținere și subzistență. Un buget AFCN este de aprox. 10.000 de euro, pentru un proiect de minim 6 luni, care implică de obicei mai mulți colaboratori, cercetare, producție, etc., deci prin definiție nu poate reprezenta o sursă importantă de venit.

Cât depinde activitatea independenților de AFCN

Depinde într-o măsură destul de mare, mai ales că alte fonduri sunt mai greu de accesat și nu sunt atât de previzibile. Sunt alte fonduri care funcționează pe bază de decont, ceea ce înseamnă că banii vor fi decontați la finalul proiectul și presupune să-i acoperi tu, ceea ce face ca aceste fonduri să fie disponibile doar pentru organizațiile mari, care își permit să-și blocheze o parte din buget așa.

Proiecte interesante finanțate de AFCN 

Cele la care am lucrat și eu, evident: Focus Căzănești – un demers cinematografic realizat de PATRUPETREI în comunități cu acces limitat la cultură. Anul acesta a fost organizat în comunitatea de romi căldărari tradiționali din Căzănești, unde tinerii din comunitate au participat la o serie de ateliere și au învățat să-și spună propria poveste prin intermediul filmului documentar.

Al doilea este Behind the lens realizat de fotograful Horia Manolache în parteneriat cu UNHCR România. Proiectul a presupus o serie de ateliere teoretice și practice de fotografie pentru refugiații din România, aceștia fiind încurajați să-și povestească experința personală.

Promovarea în lumea culturală

Cred că oamenii sunt dornici de proiecte culturale, mai ales după această perioadă de pandemie. Cred că promovez mult proiectele dragi în rețeau de prieteni și cunoscuți. Lumea culturală bucureșteană nu este atât de mare din păcate și cred că important să susținem și să promovăm cum putem ceea ce ne place. Asta înseamnă inclusiv schimb de contacte, share-uri pe divrse pagini/rețele, diverse resurse puse la dispoziție.

Proiectele AFCN au de obicei și o puternică latură socială, cel puțin cele în care eu am fost implicată. Am ajuns de multe ori pe teren în situații extraordinare, fiind martoră la tot felul de întâmplări care pot părea exotice pentru bucureșteni mai ales. Încerc să nu promovez poverty porn-ul și să respect viața indivizilor implicați în proiectele noastre.