Știe să cânte Knocking on heaven's door la bouzouki, cântă București de la Jurjak la muzicuță, dar i-ar plăcea să învețe și la trombon. Pe Dan Minel Stoica îl găsești simultan în NoruNegru, trupa sa în care el face piesele, Jurjak, Tourette Roulette și Ana Coman. Nu știe să se fi gândit la altă meserie în afară de cea de rockstar, odată cu prima trupă, pe când avea 15 ani.
Organizarea muzicii românești este un conglomerat de mici cioace, mici căpușări la care închidem ochii și mici înțelegeri cel puțin ciudate. Ceea ce, aparent, facilitează o cantitate mare de muzică bună. Așadar, n-aș schimba nimic, sau, mai bine zis, nu sunt în măsură să zic ce-ar trebui schimbat și nici nu știu
Nu-i place pe social media, nu vede cum asta ar putea afecta muzica pe care o face și nu i se pare deloc complicat să fie parte din 4 proiecte muzicale în același timp. Momentan lucrează la următorul clip de pe albumul “Cireșe amare ca viața”, dar și la noi albume alături de Ana Coman și Tourette Roulette.
Dacă vorbim de primele concerte, îmi amintesc de stres. Zeci de repetiții ca să iasă totul bine. Ieșea bine doar în capul nostru, dar ne distram pe oriunde mergeam, că aveam trupă de liceeni, și stresul îl tratam cu onorariul formației, care consta în două beri de om. Îmi amintesc și toate bombele prin care am ajuns să cântăm în cei 2-3 ani de activitate, cârciumile cât un vagon de tramvai în care se fuma până nu mai putea vocalistul să respire, concertele după care eram dați afară din club pentru că eram minori. Și cât de haioase erau toate aventurile astea. Piesele erau simpatice, unele chiar reușite, și conțineau multe solouri, pentru că învățasem să fac solo.
