Superscrierile lunii septembrie, selecție de Bianca Oanea

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii septembrie, selectate de Bianca Oanea
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• un reminder

Cele 8 superscrieri ale lunii septembrie sunt selectate de Bianca Oanea, autoarea newsletterului In the News, un rezumat de presă săptămânal.

Bianca Oanea: „Selecția mea pentru Superscrierile lunii septembrie vine într-un moment în care toată lumea deplânge închiderea Dor. E firesc pentru că a marcat o perioadă și o serie de oameni. A fost o primă reușită a unui jurnalism altfel. Închiderea unei publicații înseamnă mai puține alegeri pentru public. Dar ne mai putem bucura, atâta vreme cât există oameni care se încăpățânează să învețe, atâta timp cât se nasc proiecte noi, cât explanatory își caută traducerea românească, fără glorie și like-uri, cât efortul unui om se traduce într-o inițiativă legislativă care să aducă lumină în banii politici care poluează presa. Cât redacții din 3 sau din 5 oameni fac investigație și mai puțin jurnalism la persoana întâi. Cât fotoreporterii rămân curioși pentru noi, nu glossy pentru vânzări. Cât șefii de redacții înțeleg limite, dreptul muncii și cât ia meseria asta oamenilor care o fac.

Deși recunoștința o ia pe drumul lui resilience, cel al tocirii, îmi permit să fiu recunoscătoare pentru textele următoare și pentru cei care nu vor fi fost nominalizați aici, dar lucrează pentru public, nu pentru bule.”

Cine era, cu adevărat, bărbatul împușcat de polițiștii bucureșteni în pandemie, pentru că „ne-a amenințat cu un cui”. Suferință psihică tratată cu 6 gloanțe
Iulia Roșu, Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Bianca Oanea: „Povestea unui nebun agresiv împușcat putea să moară la 24 de ore după el. Așa fusese prezentat cazul lui Alexandru Găzdac și avea să treacă în iadul faptului divers, fără niciun follow up, dar Libertatea a avut jurnalismul de a nu face asta, ci de a analiza cauze, sisteme, proceduri. Moartea lui ar trebui să schimbe ceva, pentru că la fel ca în cazul Caracal sau cel al femeii condamnate în Sălaj pentru că a fost bătută în încercarea de a merge cu microbuzul, vorbim despre servicii publice de interes pentru toți, 112, Poliție. E o serie completă, care nu aruncă vinovați leilor, nu flutură steagul răzbunării, ci explică situații în care oamenii vulnerabili sunt victime din oficiu.”

Preview material: Cumva, deși parte a aceluiași sistem precar și găunos, polițiștii din sectorul 4 au știut să negocieze și să-l determine într-un fel sau altul să accepte internarea”, spune pentru ziar și una dintre cele mai bune prietene ale lui Alexandru, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un an mai târziu, în 2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a decis să-i prelungească tratamentul medical de specialitate. Nu a avut nicio internare la psihiatrie de-a lungul acelui an. „Boala lui nu i-a afectat niciodată munca de inginer”. Alexandru avea însă o viață întreagă dincolo de diagnosticul său. Era un inginer de bază la Institutul COMOTI, spune chiar șeful său, Andrei Mitru. Mitru nu l-a privit niciodată ca pe o persoană cu probleme sau cu vreo tulburare psihică. „Nu am simțit niciodată că ar fi diferit, că ar fi altfel decât noi, era un angajat integrat perfect în colectiv, sociabil, comunicativ, un bun profesionist”, îl descrie pe Alexandru.

Agenția confidențială
Cristian Andrei (Europa Liberă)

Credit foto: Octav Ganea / Inquam Photos 

B.O.: „Cristi s-a încăpățanat să scrie despre un subiect care nu e deloc sexy, dar e esențial pentru sănătatea media. Transparența banilor cheltuiți de partide. A fost singur pe drumul ăsta aproape doi ani. Pentru că banii pe care nu îi vedem ne conturează viața. Datorită eforturilor sale, există acum o inițiativă legislativă care să repare găurile ce permit asta.”

Preview material: Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro, rtv.ro, b1tv.ro, hotnews.ro, dcnews.ro, stiripesurse.ro, newsweek.ro au încasat bani publici de la PNL sau PSD, potrivit informațiilor Europa Liberă. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.

Prețul tăcerii, o investigație în contabilitatea presei de partid
Victor Ilie, Cristian Delcea, Mihai Voinea (Recorder)

B.O.: „Băieții vin să încununeze cu glam-ul Recorder efortul lui Cristian Andrei. Au adus în fața unui public mai mare subiectul prețului plătit de partide pentru ca presă să tacă și să se uite în altă parte. Ce mai e minunat aici e că Recorder are cumva o tradiție a avertizorului de integritate, a sursei care înțelege să facă dezvăluiri dintr-un sistem putred, pentru că investigația pornește de la o serie de documente primite de redacție.”

Preview material: Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul
Emilia Șercan (Pressone)

Credit foto: Octav Ganea / Inquam Photos

B.O.: „Mă amuz puțin amintindu-mi titlurile de pe vremea lui Sorin Blejnar. Cine e regina? Luna asta, cu siguranță investigația Emiliei, care a dus la demisia lui Sorin Câmpeanu. Și nu e doar despre demisie, pentru că jurnaliștii scriu ca să se știe faptele, indiferent de urmări, ci despre efortul constant, devenit dureros pentru Emilia cu amenințările și încercările de intimidare, și e o victorie de etapă, într-un an în care a scris despre plagiatul premierului sau cel al ministrului de interne, ascunse cu orice preț de întreaga infrastructură de apărare a puterii.”

Preview material: În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia
Andrei Luca Popescu (Panorama)

B.O.: „Analizele și jurnalismul explanatory promovate de Panorama sunt păsări rare și un pic ciudate într-un decor de fast food, unde de multe ori știrile sunt postări pe Facebook ale politicienilor. Să îți iei timp să analizezi cifre, să le explici, să le arăți cu măiestria lui Edit Gyenge, să pui context, esențial altminteri, e extrem de valoros și reconfortant. Jurnalism slow cooked, ca să înțelegem mai bine în lumea persoanei I și a social media unde trăim.”

Preview material: Europenii au cheltuit pe telefoanele importate din China de două ori mai mult decât pe gazele luate din Rusia și aproape la fel de mult ca pe petrolul venit de la Moscova: peste 45 de miliarde de euro, în 2021. Aparatura de telefonie este a doua cea mai importată marfă din afara UE, iar 65% din ea e achiziționată din China. Este o dependență mai acută decât cea de Rusia, unde petrolul are o pondere medie de doar 25% la nivelul UE (din totalul importurilor extra-UE), iar gazele, de 33%.

Autopsia laserului mic de la Măgurele
Mihaela Tănăse (Context.ro)

Preview material: „Milioane de euro din fonduri publice au fost topite pentru construcția primului laser de mare putere, fratele mai puțin cunoscut al celebrului laser european ELI. Ministrul Cercetării Sebastian Burduja l-a lăudat recent și l-a trecut cu coroniță pe lista proiectelor de succes. O investigație Context.ro a descoperit că, în opt ani de la inaugurare, laserul de la Măgurele nu a reușit să producă experimente la capacitate maximă. În schimb, contractele prin care s-au scurs fondurile publice sunt pline de urmele unor fraude financiare.”

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor
Bianca Felseghi (Pressone)

B.O.: „Bianca Felseghi documentează mereu minuțios peisaje autohtone cu risipă, delăsare și politici publice șchioape. Spun peisaje pentru că cifrele, legile și tot ce fundamentează textele sunt însuflețite de o scriitură alertă și personaje care te fac să te bucuri că ai aflat ce ai aflat. E un fel de kinder surprise. Și documentare, și scriitură și prăjitură cu lapte.”

Preview material: Conform legii în vigoare, existența comunelor, ca entități, nu e amenințată prin faptul că au tot mai puțini rezidenți, ci de scăderea numărului de consilieri locali. Redus la absurd și într-un scenariu în care populația scade în mod constant, o comună ar putea fi condusă pur și simplu de un primar, fără să mai aibă un for decizional local.
Dar chiar și acum primarii sunt cei care taie și spânzură în comunele mici, unde orice decizie administrativă se ia fără nicio opoziție. Angajații primăriilor mici nici nu-și bat capul să organizeze licitații de lucrări.
Rămâne o întrebare deschisă: de ce se risipesc resursele publice pentru alocarea de bugete către entități atât de mici și de ce o dezbatere publică reală despre reorganizarea administrativă nu are loc?

Iulia Marin, Libertatea - postarea unui jurnalist

Bianca Oanea: „Am început cu un text Libertatea despre un om cu probleme psihice. Termin cu postarea unui jurnalist. E de pe Facebook, da, unde nu se face jurnalism, dar e despre incredibilul curaj de a fi om al Iuliei Marin, un jurnalist excelent, care se întâmplă să nu abandoneze, nici când e incredibil de greu. Și să dea și altora curaj. Nu e presă, e viață. Și recunoștința mea pentru munca și curajul ei.”

Preview postare: Pentru ca e pentru prima oară, de la diagnosticele mele, când am curaj. Si pentru ca am cunoscut multi oameni cu problema asta, lipsiți de curaj, infricosati de diagnostic, de stigmatul nebuniei, de faptul ca nu ii va mai angaja nimeni, ca nu vor mai putea lucra.
Eu cred azi ca exista viata după nebunie. Exista viața după 4 luni de spitalizare in 3 ani. După dezintegrarea totala a psihicului. După cea mai crunta deznădejde, in care iti zici ca ai pierdut orice aveai mai de preț - mintea.
In ultimele săptămâni, am recâștigat-o. Si o prețuiesc de o suta de ori de mai mult.
Cât despre stigmatizare, nu ma mai tem de ea. Ma tem mai mult de tăcerea tuturor celor care au trecut prin asta si care, din teama, se ascund - pentru ca tăcerea perpetuează stigma.

Bianca Oanea

A fost mulți ani jurnalistă la publicații mari, atât în televiziune, cât și în presa scrisă.
În prezent, este om de comunicare: Media Specialist la CJI - Centrul pentru Jurnalism Independent și PR Specialist la Concordia.
Este autoarea unuia dintre newsletterele noastre preferate - In the News, un rezumat al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat.

Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Iată care au fost cele mai interesante cinci articole pe care le-am publicat în ultima perioadă pe Mindcraft Stories. E doar o selecție, vei găsi și alte teme interesante pe site.
Și încă nu ne-am apucat să scriem despre inteligența artificială, un subiect pe care ne-am propus să-l aprofundăm în această toamnă - consideră acest anunț un call și contactează-mă dacă ai un subiect.”

• De la sapă de lemn la încălzire globală. Cum a schimbat Revoluția Industrială cursul istoriei și clima planetei, de Alexandru Micu
  Păcatul originar al schimbărilor climatice a început în Anglia. Până să trecem la o economie circulară, bazată pe energie regenerabilă, consumul tot mai accentuat de resurse va rămâne problema ceea mai mare pe care omenirea va trebui să o acomodeze. Încă un text din seria Climate 101.

• Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART, de Laurențiu Păiuș
  Pentru prima dată în istorie, omenirea a testat posibilitatea devierii unui asteroid. Impactul a avut loc, savanții analizează consecințele. Un subiect pe care vom mai reveni.

• „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines, de Adriana Moscu
  Chris Hines crede că multe gesturi mici pot duce la o schimbare importantă. Și, de aceea, fiecare persoană este importantă în lupta pentru a încetini efectele schimbărilor climatice.

• Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum?, de Adriana Moscu
  Pe scurt, ar trebui să înțelegem mai bine ce scrie pe ambalaj și să ne bazăm pe miros și gust înainte de a arunca laptele din frigider.

• ​​Pescărușii, familiști și inteligenți, dar un pic (prea) gălăgioși, de Andreea Brezeanu
  Natura care încearcă mereu să recucerească orașele, iar pescărușii sunt doar avangarda.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.

• Pentru o parte dintre influencerii români, dar și pentru câteva platforme media online, toate subiectele ― COVID, recensământ, război sau schimbările climatice ― sunt interpretate într-o cheie conspiraționistă.
  De pildă, seceta, care este o problemă reală pentru agricultură și transport, pur și simplu nu există în viziunea câtorva „celebrități”. Scena9 arată cine a promovat vara asta minciuni referitoare la secetă și cui folosesc ele.

• Compania Meta, care deține Facebook, a anunțat marți că a depistat și a destructurat două rețele separate de conturi false, care operau din China și Rusia. Conturile erau angajate în operațiuni ascunse de influențare a publicului din țări occidentale. (CNN Business via Digi24)

• Republica Moldova este condusă de un regim dictatorial rusofob, care a acaparat toată puterea și controlul asupra instituțiilor statului, scrie politnavigator.net.
  Veridica.ro arată că aceste afirmații sunt false, iar scopul dezinformării este să prezinte guvernarea de la Chișinău ca un regim dictatorial, rusofob, justificând astfel presiuni sau intervenții mai dure ale Moscovei.