Benzile desenate documentare sunt oarecum ceva nou pe piața de la noi, iar revista POC! vine să încurajeze un gen neglijat până acum de editurile românești. Štěpánka Jislová a fost ilustratoarea povestirii Butelca din primul număr al revistei sus menționate și de la ea am vrut să aflăm mai multe cu privire la direcția BD-ului și ce schimbări vede ea în domeniu.
Ar putea fi surprinzător, dar cred că benzile desenate sunt unul dintre mediile cele mai stabile. Nu s-a schimbat atât de mult în ultimele decenii, chiar și în comparație cu Epoca de Aur a benzilor desenate și cu supereroii de odinioară
Štěpánka spune că deja s-a ajuns în punctul în care e greu să-ți mai dai seama care ilustrație e făcută de mâna omului și care de un robot, iar subiectele abordate de benzile desenate sunt din ce în ce mai diverse, BD-ul fiind un mijloc foarte bun pentru minorități de a-și spune poveștile.
Am petrecut mult timp citind benzi desenate în copilărie. În principal, revistele cehe de aventuri ABC le-am găsit în pod, iar apoi, seria WITCH care a început să apară în jurul anilor 2000. Mi-a plăcut foarte mult să citesc o poveste creată dintr-o combinație de text și imagini și m-a fermecat suficient încât să încep să desenez și în cele din urmă să-mi creez propriile benzi desenate.























