Era o vreme când Vlad Craioveanu aka Bucifal cânta mai ceva ca Tzanca la buci prin București sau când la Lumea lui Gaiță auzeai toate dubioșeniile din lume. Deci, un content ca să nu-i zicem program, un pic altfel, care te face să ridici din sprânceană, care nu e pentru toată lumea, și cam ca marmelada, o iubești sau urăști de mama focului. Din lumea de oameni cu scaun sub fund și microfon mare în față, podcastul Ușor Picant al lui Alex Cazacu, se distinge ca o lebădă neagră pe Dâmbovița, mai ales prin sosurile pe care le iau în stomac invitații.
Momente grele sunt în fiecare episod. De obicei lăsăm momentele funny. S-a mai întâmplat în schimb să divulge invitații prea multe informații și să-mi zică după că ar prefera să scot partea aia.
Când te uiți la fiecare episod aștepți momentul când cineva explodează și probabil pe mulți îi face să dea replay la unele faze. Am vorbit cu Alex fără a ne supune la nicio degustare picantă despre tot felul de usturimi din fața și spatele camerei.
Eram într-o perioadă un pic ciudată a vieții mele. Tocmai plecasem din armată, unde am făcut 2 ani și nu știam ce vreau să fac cu viața mea. Bine, știam că nu armată.
Începusem să fac stand-up comedy și tot căutam moduri în care să mă promovez și să conving publicul să vină la showuri – Încă nu era la modă OnlyFans. Și într-o noapte am descoperit Hot Ones. Și m-a rupt. Efectiv am stat în pat toată noaptea și horcăiam de râs la cum mor ăia la picant și eram fascinat de ce informații putea prezentatorul să găsească.























