Scrisul face ca viața să merite să fie trăită, spune scriitoarea și jurnalista Ioana Bâldea Constantinescu.
Autoarea mai multor volume printre care, cel mai recent, “Castelul din orașul meu” (Editura Litera, 2024), și gazda podcastului Cu voce tare, Ioana se minunează la miracolul călătoriei unei idei între minți. Relația cu cuvintele și poveștile a început devreme și s-a integrat în viața interioară ca un mecanism de supraviețuire, explică ea.
Scrierea romanului publicat anul acesta a venit cu mai puține îndoieli și zbateri decât în trecut, deși timpul a fost limitat, ca de obicei. Tabieturile țin mai mult de filme, decât de viața reală, spune Ioana, care ne povestește mai multe despre cartea care s-a ținut scai de ea, mai jos.
Cred că există mai degrabă o înșiruire de momente, unele disparate, care mi-au construit o viață interioară și o relație cu povestitul lumii ca mecanism de supraviețuire, probabil. Îmi plac conversațiile. Dintotdeauna. Îmi place să le ascult, îmi place să fiu parte din ele. Să învăț din ele. Să-mi recalibrez opiniile, să descopăr nuanțe. Am oroare de polemică, dar călătoria unei idei dintr-o minte într-alta, împărțitul unei imagini, al unui mod de a digera lumea mi se par mici miracole ale cotidianului. Cred că sunt un om care adoră să se minuneze și, când și cât poate, să dea starea asta mai departe.























