[Era Nesiguranței] Mihai Răzvan Moraru: Democrația costă și știm asta. Ea nu este garantată decât de cetățeni, prin susținerea valorilor democratice și prin implicare

Cele mai mari riscuri cu care se confruntă lumea noastră sunt dictatura, care amenință tot mai multe țări din interior, și războiul. Când vorbește despre război, antreprenorul și formatorul de opinie Mihai Răzvan Moraru nu se referă doar la cel din Ucraina, ci la războaie regionale, din zone diverse ale lumii. În interior, doar prin vot și prin susținerea valorilor democratice ne putem păzi de extremism. Cât privește conflictele armate, România ar trebui să își consolideze securitatea, așa cum o fac țările din regiune și din Europa.

"Doar partidele pot stinge nemulțumirea oamenilor, arătând că înțeleg greșelile și că se schimbă. Că fac un pas în spate cei care nu mai au susținere și lasă loc pentru oameni politici noi. La noi nu văd asta și din păcate aceste frustrări cresc cu fiecare lună, pentru că avem lideri politici mult prea indiferenți", spune Răzvan.

Mihai Răzvan Moraru scrie online despre politică internă și externă, securitate, dezinformare, propagandă și tensiunile sociale prin care trecem cu toții în vremurile de acum. Recent, Mihai a lansat podcastul „Cerne și Discerne”, unde va dezbate alături de invitații săi decizii politice și strategice care se iau la nivel european și global. Vorbim cu el în continuare despre extremism, gândire critică și contextul socio-politic local.

Despre tine

In primul rând le spun tuturor cititorilor să fie optimiști și cât mai informați.

Despre mine. Sunt antreprenor de 16 ani, într-o țară în care guvernanții urăsc din ce în ce mai mult mediul privat neimplicat politic. Sunt căsătorit și am doi copii mai inteligenți ca mine. Sunt pasionat de istorie, de politică și de strategie, dependent de democrație și trecut prin multe situații extreme din care am învățat mult, depășindu-le cu bine!

Am început să scriu din ce în ce mai mult, din toamna anului trecut, când am considerat că e necesar ca romanii să primească analize cat mai complete, cu informații verificate și corecte, pentru că altfel ne pierdem busola. Am pornit și pe acest drum pentru că eu consider că în momentele importante este necesară implicarea în spatiul public. Eu o făceam deja de mai mult timp, dar m-am axat mai mult pe proiecte sociale și de educatie în domeniul meu de activitate. Acum însă încerc să le explic oamenilor ce se intamplă în jurul nostru, în aceasta lume tot mai tensionată, mai dinamică și mai periculoasă. Si acum merg mai departe cu un podcast care se numește Cerne si Discerne, prin care analizăm mai în detaliu evenimentele.

Etape formatoare și transformatoare

Am trecut prin multe etape în ultimii ani.

Am activat în companii multinaționale, dar m-am decis să devin antreprenor ( e un drum greu dar tot îl recomand, pentru că antreprenoriatul îți oferă libertate, dar și șansa de a arăta ce poți, fără limite ). După care am decis să investesc în producție și în cercetare, dar am aflat ca statul român urăște evoluția. Și am reușit, dar cu multe, cu prea multe piedici.

În pandemie am aflat că se poate și altfel, fără rutina neproductivă și am descoperit că noi ne puneam anumite bariere comunicaționale și sociale, care au dispărut brusc dar viața a mers înainte. Într-o perioadă cu restricții majore, am descoperit că se pierdea mult timp pe activități care nu aveau o finalitate și nici o valoare adăugată. Dar erau cumva impuse de societate.

Dar tot atunci am aflat că siguranța nu e garantată, indiferent de vârstă și de starea de sănătate. Mulți amici, colegi sau cunoscuți au suferit in pandemie, au ajuns la granița dintre viață și moarte, iar pe unii i-am pierdut.

Când a început războiul din Ucraina am aflat ca răul e încă prezent în forma cea mai dură. Am mers acolo, la Cenrnăuți, încă din primele zile cu ajutoare și incă sunt marcat de ceea ce am văzut.

Sunt extrem de sensibil când vine vorba de copiii aflați in suferință, în pericol sau cu neajunsuri. De când am devenit părinte am aflat că rolul acesta e mult mai greu de realizat, pentru că oricât de mult suntem obisnuiți cu lumea nouă, nu suntem complet pregatiți pentru viteza acestor copii.

La momentul OUG 13 am simțit cum democrația și libertatea sunt atacate în mod violent și m-am implicat cu toată energia în a lupta cu un posibil regim autoritar. Și în stradă dar și în proiecte politice noi.

În 2018 am cunoscut corupția din România în cea mai mizerabilă formă. Am fost victima unui agresiuni la Sinești, când hoți au încercat să intre în mașină în care mă aflam cu familia. A trebuit sa lupt cu un sistem bolnav care mușamaliza cazul, cu autorități agresive care dezinformau și ascundeau mizeria din sistem. Dupa câteva săptămâni de cosmar, în care am primit o grămadă de amenințări de la interlopi și autorități, am reușit să aduc adevarul în spațiul public, corupția pentru că știau situația și sa aduc la lumină încă 60 de cazuri similare.

Fiecare experiență și fiecare eveniment te schimbă si te transformă într-un om nou. Important e să își pastrezi umanitatea si speranța. Cu fiecare reușită, cu fiecare mic pas, începi să înțelegi mai bine care sunt prioritățile și puterile tale, dar și lumea din care faci parte.

Cum ai descrie vremurile pe care le trăim acum

Vremurile pe care le trăim reprezintă în primul rând o întoarcere în timp, la momentele extrem de periculoase ale ultimilor o sută de ani. Dar eu bănuiam că aici vom ajunge, încă din 2016-2017 și am tot scris despre asta. Pentru că acum aproape zece ani am văzut cum în Europa, inclusiv în România, dar ulterior și în SUA, revine discursul urii, manipularea, propaganda, dezinformarea. Și cum bucăti ideologice de extremă dreaptă încep să capete o audiență din ce în ce mai mare.

Pandemia și războiul din Ucraina au amplificat aceste probleme, dar acest moment oricum venea. Poate nu acum, dar venea în cinci sau șapte ani, pentru că pe de o parte oamenii au renuntat la informație și la adevăr. Prin apariția rețelelor sociale, a algoritmilor folosiți în mod netransparent, dar și cu eliminarea sau subjugarea presei tradiționale, adevărul a devenit o umbră a informatiei. În al doilea rând bunastarea ultimelor decenii, inclusiv în Romania, dar mai ales în toată lumea vestică, i-a transformat pe cetațeni din jucători în spectatori la jocul democratic. Rate tot mai mici de prezență la alageri, tot mai mulți oameni dezintersați de istoria actuală, de deciziile guvernamentale, de drepturile pe care le au – o indiferență tot mai mare la viața cetății și o izolare tot mai mare într-un grup dedicat bunăstării de grup. Politica a devenit brusc ceva urât și neinteresant, chiar dacă ea există în fiecare decizie asupra vieții noastre, iar democrația a fost abandonatî, că oricum ea vine de la sine. Dar democrația a fost abandonată și de mulți guvernanți, nu doar de mulți cetățeni.

Și în acest mediu, forțele interne și externe care iși doresc autocrație și izolationism (denumit la noi “suveranism”) au prins curaj și au facut alianțe, cu sprijin masiv de la reale dictaturi pentru a manipula, a dezinforma, a săpa încrederea în autorități și democrație, în a diviza societățile până la epuizare.

Oamenii politici au fost incapabili să răspundă sau indiferenți la nemulțumirile și la problemele din societate, au mers înainte cu proiecte expirate și cu teme care nu sunt prioritățile de azi ale cetățeanului, ignorând tot mai mult educația, costul vieții si propaganda venită din exterior. Dar și propria securitate, ajungand azi ca SUA să comunice propaganda sau conspirațiile născute la Moscova. Resursele aruncate în aceste campanii sunt imense. Mai întâi în dezinformare și propagandă, iar în al doilea rând acești oportuniști agresivi, care s-au ridicat pe acest val de nemultumire, vor puterea totală : politică, militară, socială, financiară și economică. Iar pentru a o lua au nevoie de autorități cât mai slabe, de sisteme cât mai fragile și de multă neîncredere.

AI-ul este doar un instrument care va slăbi și mai mult democrația dacă nu va fi corect reglementat. Pentru că deja la alagerile din SUA, din 2024, AI-ul a fost factorul deciziv al manipulării din mediul on-line, aproape in timp real. Mai exact, AI-ul a controlat algoritmii și a analizat comportamentul utilizatorului din acea zi, iar în functie de analiza sa ca și utilizator, de nemulțumiri și de aprecieri, de comentarii sau like-uri, i-a adus in față mesajele și stirile false care să îi influențeze votul. Acele știri au fost constuite în baza acestor analize.

E și vina noastră, a generației de 35-45 de ani pentru că am stat prea mult pe banca de rezerve, fără să ne asumăm mai mult implicarea politică, în comunitate și fără a ințelege cum tinerii și părinții nostri vor fi primii capturați de acest nou val. Pentru că educația din familie dar și din grupul de prieteni este foarte improtantă pentru a combate dezinformarea și manipularea când statul e slab pregătit.

Ce reușeste încă să te surprindă în prezent

Sunt suprins in continuare de lipsa de curaj. Dar si de lipsa de actiune, sa zic asa. Multa lume se uita la aceste schimbari ca la un reality show si fie nu vrea sa inteleaga importanta acestor zile, fie sunt paralizati de frica. Surprins de evenimente nu prea mai sunt. Am trecut de aceasta etapa, pentru ca asa cum am spus, acest proces a inceput in urma cu multi ani. Eram surpins la inceput ca societatea nu dadea atentia necesara sau ca politicienii nu constientizau pericolul.

Acum nu sunt deloc suprins de evenimente, de decizii. Pentru că avem în istorie momente similare și stim deja etapele, urmările dar și pericolul care se naște la fiecare etapă.

Sper însă ca acum, după multe decizii șocante pentru societate, după o schimbare radicală a politicii SUA, după agresivitatea continuă a Rusiei dar și după ce era să avem ca presedinte o persoană cu profil de dictator, să participăm cât mai mulți la vot, să ne exprimăm, să ne invingem fricile și să luam poziție, pentru a ne apăra democrația.

Cele mai mari provocări ale lumii noastre

Cea mai mare provocare este dictatura în interiorul fiecarei țări, care vine cu izolaționism și ură, cu anularea drepturilor și a libertăților, iar din exterior cel mai mare risc este războiul. Și nu mă refer doar la Rusia cand vorbesc război, mă refer la mai multe războaie regionale, în diverse zone, dar și la un posibil razboi extins, fie el între NATO și Rusia sau între China și SUA.

La interior putem opri extremismul prin vot și implicare, mai ales prin lupta împotriva dezinformării. Prima conditie e să mergem la vot. A doua condiție este să ne informăm corect până alegem. Iar a treia e să discutam cu cei din jur și să le arătăm și demonstrăm falsul și riscul unei dictaturi. Nu am mari asteptări de la autoritați, până la următoarele alegeri, cu toate că în ultimele săptămâni au început să fie mai curajoase.

Pentru pericolul extern nu prea avem noi ce face pentru a preveni un posibil război regional sau extins. Dar ne putem pregăti și ne putem consolida securitatea. Și asta deja fac cam toate țările din regiune și multe din Europa, din nord până în sud, de la Marea Baltică până la Marea Mediterană. Asta trebuie să facem și noi, dar nu o facem până acum cu viteza potrivită. Există o frică a clasei politice de a explica riscul major de securitate, planul de consolidare și sacrificiile pe care trebuie să le facem, în primul rând financiare, pentru a ne consolida.

Trebuie să ne consolidăm noi alianțe și parteneriate de securitate. Văd azi o frică generată de posibila retragere americană din Europa. Nu putem controla deciziile lui Donald Trump, dar pe putem construi un plan B. Și deja alte țări asta fac.

Ce ne ajută să navigăm prezentul

Panica nu ne ajută cu nimic. Am avut panică în societate și la începutul pandemiei, dar și la inceputul războiului din Ucraina. Și cu ce ne-a ajutat? Cu nimic, însă mai mult ne-a creat probleme financiare, de încredere în autorități, de aprovizionare. Și nu am fost doar noi panicați, a fost cam toată UE. Să ne amintim cum se inchideau granițele atunci și cum se puneau restricții de export în interiorul UE, până când au descoperit că au nevoie unii de alții.

În vremuri incerte contează:

1. Să fii pregatit. Multe state au inceput deja să educe populația pentru situații de urgență. Asta nu trebuie să ne sperie. Situațiile de urgență sunt diverse, nu sunt doar conflicte armate. Și e bine să fim pregatiți pentru ele. Un minim de alimente, medicamente de urgență, o rezervă de bani și cateva mici dotări, de la un radio si până la o lanternă. Știi că le ai, te ajută dacă ai nevoie de ele, dar iți oferă și o siguranță, pentru că esti pregatit pentru imprevizibil. Și e nevoie și de un plan – ce fac, cum, cu cine, unde. A discuta despre asta e foarte important, chiar ca discuție în familie.
2. Să fii informat din surse de incredere. Orice informație se verifică din mai multe surse. Ce înseamnă surse de incredere? Aici putem discuta mult, dar dacă o informație se confirmă din 3-4 zone, atunci e ok. Cea mai de încredere ar trebui sa fie cea oficială, comunicată de către autorități, iar noi stam destul de rău aici.
3. Este important să ne păstram rutina care ne place. Să ne facem timp pentru hobby-uri, pentru călătorii și vizite, pentru familie, prieteni și micile plăceri.
4. Să ne mai deconectăm de la zona de on-line. Daca stăm șase ore pe aceeasi știre, analizând-o dintr-o o sută de unghiuri, nu ne ajută. Interpretarea poate fi diferită, dar informația este aceeași. Și de multe ori informația contează. Nu interpretarea unuia sau a altuia. În alte situați da, este importantă analiza pentru a înțelege ce se întămplă.
5. Să eliminăm isteria din zona de informare. În crize sunt mulți care profită pentru a-și crește vizibilitatea și pentru a dezinforma. Sau pentru câștiguri financiare.

Iar pentru a naviga in prezent, ne ajută să citim despre istorie. Pentru că înaintea noastră au fost generații care au trăit situații mai complicate și au reuțit să readuca binele. Noi nu trebuie să lasăm răul să avanseze, pentru că ne va fi mult mai greu să readucem binele.

Cele mai importante și de ajutor abilități în verificarea informațiilor

Aici nu cred ca exista o rețetă general valabilă. Dar cred că în primul rând e important să ne informăm și să acceptăm realitatea din jurul nostru. Negarea nu ne ajută și nici izolarea.

În verificarea informațiilor este important să iți stabilesti niște piloni de încredere : anumite publicații, anumiți comunicatori, anumite portaluri de știri. Și în baza experienței să le folosești pe acestea ca pilon de informare credibil.

Mai departe cred că e important să cauți detalii despre o informatie. Poate că nu e completă, poate că exista un update, poate că exista analize dacă nu îi înțelegi efectele.

Importanța informării corecte, mai mult ca oricând

Informarea este foarte importantă. Viteza cu care se schimbă lumea din jurul nostru este extrem de mare. Suntem datori pentru noi, în primul rând, să fim informați.

Sursele de informare sigure sunt cele independente. Mai exact cele care nu fac propagandă pentru un partid sau altul, sau pentru un politician, care nu primesc cadou bugete de la un primar sau de la un minister în mod netransparent și părtinitor. Jurnaliștii care urmează aceelași reguli, dar și care explică, analizează, care sunt la randul lor informați.Și așa cum ziceam sunt importanți acei piloni în care ai încredere, pe care i-ai testat și verificat.

Formatorii de opinie nu sunt neaparat jurnaliști. Dar sunt și ei surse sigure dacă au aceeași echidistanță și expertiză pe un anumit subiect / domeniu.

Se vede clar postul TV, ziarul on-line sau jurnalistul care nu e correct și echilibrat. Din lipsa de echilibru pe care o are față de un anumit partid, de o anumită persoană sau eveniment. Și azi poate fi ușor verificat, ața cum spuenam mai devreme, prin comparație cu alte surse de informare. De multe ori cel care nu e corect face un mix între adevar și neadevăr.

Știrea falsă se poate verifica simplu. Sunt portaluri dedicate, unde știrile false sunt demontate, dar mai nou și presa cu tradiție, mai ales cea europeană, prezintă și atrage atentia la știrile false.

Combaterea extremismului

E simplu: trebuie să promovezi și să susții umanitatea și libertatea. Indiferent de cât caștigi, de pretul și localizarea casei în care locuiești, de nemulțumirile pe care le ai, politicienii și doctrina care vor să îți reducă libertățile și să distruga umanitatea nu au ce căuta în spațiul public ți politic, indiferent ce îți promit în programul electoral. Chiar dacă azi ei spun că apără democrația, aceasta nu poate fi apărată cu violență, inclusiv verbală, cu amenințări, cu falsuri, cu minciună și nici prin găsirea unor falși inamici interni sau externi. Ei nu apără democrația, ci o distrug.

Si trebuie să îi protejezi pe cei din jurul tău in aceste vremuri. Nu accepta ca azi cineva să fie linșat sau atacat prin discriminare, în functie de religie, vârsta, etnie, sex, culoarea pielii, etc, pentru că daca vei accepta, atunci renunti și la drepturile tale și la umanitate. Extremismul pe asta se bazează: pe divizarea societății și invrăjbirea grupurilor sociale.

De unde crezi că vine fascinația românilor pentru personajele extremiste

În primul rând vine din trecut. Generația care a trăit comunism este fie nostalgică dupa anii tineretii și confundă bucuria acelor ani cu situația lor în regimul de atunci, fie pentru că erau oameni din sistem care traiu bine.

Generația până în 30 de ani nu cunoaște dictatura și nici extremismul. Mă refer la Romania și Europa de Est acum. Pentru ei viața este mai grea în ultimii ani, cu toate crizele suprapuse și ei sunt la început de drum, moment în care iți intemeiază o familie, iți construiesc o carieră. Unii au avut parinți nostalgici care le-au spus că era bine atunci, din motivele de mai sus.

Noi încă avem o imunitate, generațiile care au 35-55 de ani, care știu ce a însemnat comunismul sau macar primii ani după Revolutie.

Dar Europa de Vest și SUA nu au această imunitate, pentru că acolo nu au avut un regim dictatorial dur, iar de la WW2 au trecut multe decenii.

Dar în ziua de azi istoria nu prea mai e cunoscută. Culmea, dacă deschizi azi televizorul sau Youtube-ul, găsești câte informații vrei despre fascism, comunism, Hitler, Ceaușescu sau Stalin. Dar oamenii alocă mult timp pentru show, pentru distracție în mediul on-line și tot mai puțin timp pentru informare și pregătire.

Avem acces nelimitat la informatii și totuși suntem mult mai putin informați. Oferta este uriașă și totuși ea nu este accesată, iar aici nu există scuze.

Dar este și o dezamăgire față de clasa politică clasică care nu a reușit să mai convingă. Există multe frustrări adunate în ultimii ani, o revoltă a societății împotriva unor partide și a unor lideri mult prea preocupați de propriile interese. Iar în acest caz doar partidele pot stinge nemulțumirea oamenilor, arătând că înțeleg greșelile și că se schimbă. Că fac un pas în spate cei care nu mai au susținere si lasă loc pentru oameni politici noi. La noi nu văd asta și din păcate aceste frustrări cresc cu fiecare lună, pentru că avem lideri politici mult prea indiferenți și încrezuti.

Cum ne apărăm democrația

In primul rand vorbind despre ea, de valorile și de beneficiile sale. Nu e perfectă, știm asta, dar prea mulți oameni nu fac diferența între sistemul demcoratic și cel autocrat. Democrația este modelul care ne reprezintă cel mai bine interesele, ca cetățeni. Iar interesele sunt în primul rând drepturile și libertățile personale. Nu cred că vrea nimeni o dictatură, dacă știe ce presupune. Să iti aprobe un om ce ai voie să spui, cu ce te îmbraci, unde ai voie să mergi.

În al doilea rând o apărăm vorbind de dictatură, despre ce inseamnă un sistem autoritar, ce inseamnă extremismul. Pentru ca multi nu stiu și cred că e doar un alt partid, un alt lider și ignoră pornirile autoritare. Ambele dezbateri sunt obligatorii.

Ne apărăm democrația apărându-ne și instituțiile și legile. Da, știu că sună pentru multi inacceptabil, mai ales într-o țară unde corupția din instituții a fost și încă este o problemă. Dar dacă vrei dreptate ai nevoie de un judecător corect, dacă vrei acces la servicii de sănătate ai nevoie de medici care te vindecă indiferent de opiniile tale, dacă vrei educație pentru copilul tău ai nevoie de un sistem educational cât mai independent și transparent. Instituțiile se consolidează, nu se darâmă.

Democrația se apără și prin actiuni simple : proteste, donații pentru presă pe care o consideri corectă, prin susținerea unor proiecte sociale, finanțarea unor proiecte de informare.

Democrația costă și știm asta. Ea nu este garantată decât de cetateni, prin susținerea valorilor democratice și prin implicare. Prin urmare, participarea activă la viața comunității protejează democrația. Ea inseamnă și curaj în a-ți apăra drepturile. Și asta nu se face doar când vin alegeri, se face în fiecare zi în fața primarului, a parlamentarului, a funcționarului sau în fața oricîrui om care reprezintă statul roman. Acceptarea ideii ca asta e, nu pot schimba nimic, e greșită si creează lideri care cred că pot oricând demola democrația, că nu mai este prețuită.

Ce facem cu tendința tot mai accentuată către conflicte și învrăjbire între noi

Păi ar cam trebui să mai și ascultăm, în primul rând. Observ că fiecare încearcă să își susțină doar propria versiune a adevarului și a dreptății, crezănd că doar el deține toate argumentele. Dar nu e așa! Fiecare om are nemultumiri și frustrări care nu coincid cu alte noastre. Prin urmare, ar trebui ca mai intâi să le auzim problemele și propunerile. Iar dupa aceea, in loc sa îi etichetăm sub diferite forme, că e incult, prost sau în alte feluri, să purtăm o conversație, nu să ne aruncăm peste el cu acuzații și jigniri. Știu că nu e ușor, pentru că riști să nu primești acelați tratament.

Conversația înseamnă dezbatere bazată pe ideile și pe argumentele fiecăruia.

În al doilea rînd ar trebui să iesim din organizarea asta de secte politice. Observ oameni care susțin un partid sau un candidat considerat pro European și care se comportă ca unul considerat suveranist: indiferent de ce face sau spune liderul sau partidul susținut, incearcă să ți găsească tot felul de explicații și argumente false. Nu e ok! Nu ajută deloc o astfel de abordare. Daca a mințit, dacă a gresit, taxează-l mai întâi tu ca susținător, în mod direct. Toți sunt acum prezenți pe social media și am văzut că multe subiecte de acolo sunt preluate de politicieni, iar comentariile de acolo au schimbat decizii politice.

Iar presa trebuie să iasă din imparțirea asta pe partide pentru bugete. Rolul presei nu este acesta, acela e rolul departamentelor de comunicare din interiorul partidelor. Știm cu toții situatia grea a presei din toată lumea, dar soluția nu este abonarea la banul public sau de la partide.

Și trebuie să luam poziție cât mai mulți și să amendăm formatorii de opinie sau jurnaliștii care construiesc aceasta împărțire a țării în buni și răi, care instigă la discriminare sau care produc dezinformare.

Formarea gândirii critice

Aici e mai complicat. Pentru că acest proces ar trebui să se formeze in școală. Sau în familie, dacă parintele reușește să suplinească lipsa școlii în formarea gândirii critice. În mod ideal ar trebui să fie dezvoltată și în școala, dar și acasă. Din pacate însă mulâi părinți se bazează doar pe școală, iar în multe școli lipseste învățarea activă. Sau există doar la anumite ore și la anumiți profesori.

O dezvoltăm mai ales prin analiza continuă a faptelor, a deciziilor personale, prin evaluarea unor evenimente și cautarea de informatii suplimentare.

Cum ziceam la inceput, e important să mai și ascultăm. Ascultarea este un proces care iți oferă informatii de analiză, dar în același timp te obligă să adresezi întrebări.

Dezvoltarea prin analize care pot fi desul de simple: ai o problemă / o situație și în loc să decizi impulsiv, cauți motivele sau posibile cauze. Iți aduci informații suplimentare care se transformă în argumente pro sau contra. Sau poti să analizezi diverse scenarii ale unei situații. Iar la final ai propriile concluzii! Ok, cu prejudecațile pe care le ai sau cu preferințele tale.

Insa din moment ce începi să îți analizezi așa o simplă achizitie a unui bun pentru casă, alegerea locului de vacanță sau a unui restaurant, prin analize simple, argumente și informații suplimentare, începi să iti formezi un stil decizional bazat pe ratiune și analiză. Și mai departe iți dezvolti acest tip de gândire și pe decizii mult mai importante. Dacă vei decide doar impulsiv, cumpăr ca a luat și vecinul sau merg la Costinesti ca e prețul bun și doar atât, de cele mai multe ori ajungem să luam multe deciizi greșite, pentru care platim și pe care le vom regreta.

Întrebările de bază pe care ți le pui pentru a-ți forma o opinie corectă

E mult de povestit aici. Acum fiecare dintre noi are o capacitate de analiza diferită. Și atunci ce poate fi corect în analiza mea, poate fi incorect in analiza altcuiva. Pentru ca e important ca să ai cât mai puține prejudecati pentru o analiză corectă. Ceea ce nu e prea ușor!

În al doilea rând evaluez diferit o situație față de o persoană. Atunci cand evaluezi un eveniment te uiți la multe date, dar când analizezi o persoană analizezi multe declarații, fapte, dar și un comportament.

Totul se reduce la principiile pe care le ai și la experiența de a cunoaște și de a interacționa cu tipuri diferite de personalitate.

Dacă vorbim de un candidat la președinție, că tot vin alegerile, încep de la CV-ul lui. Îi analizez proiectele propuse, ideile comunicate si modul cum le transmite. Și mă uit la ce a realizat pana acum în cariera sa, în viața personală și politică. Dar sunt atent și la detalii: dacă evita anumite teme sau răspunsuri, dacă vorbește tare sau incearcă să acopere dezbaterea, dacă este agresiv în comunicare, dacă se repetă, dacă se contrazice. Dacă își respectă concurenții și dacă respectă regulile unei dezbateri. În general minciuna are picioare scurte, cum spunem noi. Si de multe ori, dacă esti atent, iți dai seama că acel om minte sau daca joacă un rol. Încearcă să te pui în locul lui, în situatia descrisă de el și incearcă să vezi care erau scenariile posibile, care ar fi fost decizia ta, pentru a intelege dacă aveti principii comune.  Sau caută informația respectivă și vezi dacă nu cumva ea fost expusă sub o altă formă  sau dacă nu era complet falsă.

Propaganda este mai usor sesizabilă decât minciuna, iar identificarea manipulării presupune și un bagaj informațional mai amplu din partea cetateanului.

Cum îți cultivi reziliența

Prin activitati in familie, in primul rand. Dar si prin experienta anterioara, gasind situatii cu rezultate bune, pozitive. Incerc sa am un echilibru intre activitatile care imi dau energie si optimism si cele unde iau contact cu mult rau, sub diverse forme. Nu poti sta mereu ancorat in rau, pentru ca te consumi mult prea repede si cedezi. Este important sa ai definite prioritatile unde iti dedici timpul si energia.

Eu consum si multa muzica si ma ajuta in a trece peste diverse momente. Sau citesc multe analize si ma ajuta sa inteleg anumite situatii.

Ce te ține lângă optimism

Pai nu renunt la speranta, asa am invatat in toti acesti ani de antreprenoriat, in care te confrunti saptamanal cu situatii grele, iar de multe ori ai situatii limita. Si daca as fi renuntat la primul sau la al doilea moment greu, nu eram antreprenor de 16 ani.

Intotdeauna reusita iti aduce satisfactie, iar asta iti da puterea de a merge mai departe, catre o noua provocare. Si nu renunt la speranta, pentru ca am doi copii si sunt mereu ancorat in cum va arata viitorul in care ei se vor dezvolta.

De unde ar putea veni salvarea României

Salvarea va veni doar de la noi, de la fiecare dintre noi. Nu va veni nimeni sa ne aleaga liderii si sa ne conduca tara. Si mitul unui tatuc care le face pe toate este fals, pentru ca nu exista.

Cu fiecare noua analiza, cu fiecare noua stire falsa devoalata, cu fiecare noua conversatie si cu fiecare noua dezbatere, oamenii inteleg mai mult si trec de partea decocratiei. E simplu! Doar ca trebuie mai multi sa ne implicam, sa sustinem lupta asta cu dezinformarea si propaganda, dar si autoritatile, sa sustinem si proiectele media sau ale unor formatori de opinii, inclusiv prin mici sustineri financiare, pentru de partea cealalta, asa cum spuneam, resursele sunt importante.

Si cred ca vom depasi acest impas. Nu stiu daca azi, maine sau peste un an, dar il vom depasi. Depinde cati se vor implica, asa cum am spus mai sus, dar si cand vor lua decizia asta.

Kit de supraviețuire - cărți, podcasturi, surse de informare

O, am multe surse. Am mai umple multe pagini. Le recomand cititorilor orice analiza despre primul mandat al lui Donald Trump si despre democratie. Carti de istorie despre razboiul nostru de independenta ( o situatie care seamana mult cu cea de azi din Ucraina ), despre fascism si nazism, despre al doilea razboi mondial.

Surse de informare: publicatii precum FT, NYT, AP, Reuters, Economist, Guardian, Atlantic, Axios. In Romania citesc Biziday, G4Media, EpochTimes, Hotnews, News.ro, Spotmedia, Historia, ZF si Profit.

Podcasturi – eu ma uit in ambele parti. Si la Joe Rogan si canalele MAGA din SUA, dar nu pentru a ma informa, mai mult pentru a le urmari propaganda si dezinformarea, pentru a sti ce urmeaza pentru Europa si pentru noi. Nu imi face placere, pentru ca MAGA este toxica, dar ce se intampla acolo ajunge mai tarziu in deciziile echipei Trump. Ma uit si la zona pregresista, pentru ca acolo sunt multe analize interesante, dar si multe argumente economice.

In Romania urmaresc podcasturi, dar mai mult pentru anumiti invitati. Ne lipsesc podcasturile nisate pe geopolitica, economie si strategie. De asta am si pornit proiectul Cerne și Discerne.

Le recomand oamenilor sa citeasca despre perioada 1890-1930 din SUA, care este acum reinventata de Trump prin ceea ce face dar si despre neo fascism. Fie pe internet, fie cautand in librarii carti. Din pacate multe carti interesante nu au fost traduce in Romania, Insa se pot gasi in mediul online sau pe aplicatiile de specialitate.