Într-un nou episod din The Real Eisman Playbook, investitorul Steve Eisman și Daniel Guetta, de la Columbia Business School, vorbesc despre contextul războiului rece al capitalului: marii jucători tech proiectează cheltuieli de peste 650 de miliarde de dolari în infrastructura AI pentru 2026. Dacă există unii critici, precum Gary Marcus, care avertizează că modelele de limbaj își ating limitele, Guetta oferă o perspectivă tehnică nuanțată: AI-ul nu trebuie să fie perfect sau să atingă Inteligența Generală (AGI) pentru a fi extrem de profitabil, trebuie doar să fie destul de bun pentru a automatiza fluxuri de lucru complexe.
De ce halucinează AI-ul?
AI-ul predictiv, folosit de zeci de ani în logistică sau imobiliare, caută tipare în date istorice pentru a face estimări. AI-ul generativ (LLM) nu caută adevărul, ci probabilitatea statistică a următorului simbol, fiind în esență o mașină de completat textul.
Halucinațiile nu sunt erori de programare, ci o trăsătură intrinsecă a arhitecturii LLM. Modelul nu are o bază de date de fapte, ci o hartă a probabilităților lingvistice. Când datele de antrenament sunt insuficiente sau contradictorii, el va inventa un răspuns care sună corect statistic.
Marea schimbare în 2025-2026 este trecerea de la AI-ul reactiv, care doar răspunde la prompt-uri, la AI-ul agentic, care are autonomie, își stabilește singur pașii pentru a atinge un scop și utilizează instrumente externe – baze de date, API-uri – pentru a executa sarcini.
Impactul economic pe verticală
Sectoarele cele mai vizate de revoluția eficienței sunt asigurările (procesarea daunelor), managementul averilor și sistemul de sănătate (birocrația de decontare a polițelor).
Eisman ridică problema sustenabilității: vor produce aceste investiții colosale profituri pe măsură? Guetta sugerează că valoarea va veni nu din magie, ci din eliminarea slop-ului și eficientizarea birocrației corporative.
Rapoarte recente de la Goldman Sachs și S&P Global confirmă că bugetele de CapEx ale giganților (Microsoft, Amazon, Google, Meta, Oracle) au depășit pragul de 600-650 miliarde dolari, fiind cea mai mare desfășurare de capital din istoria tehnologiei.
Datele financiare arată o creștere fără precedent a emisiunilor de obligațiuni corporative de către companiile Big Tech pentru a finanța centrele de date și achizițiile de GPU-uri (Nvidia).
Asistăm la o inginerie a eficienței, unde miza nu este neapărat creativitatea AI-ului, ci capacitatea acestuia de a organiza birocrația globală mai ieftin și mai rapid decât un om.
