Bula inteligenței artificiale a intrat într-o nouă fază: cea a panicii performative. În cel mai recent episod Galaxy Brain de la The Atlantic, Charlie Warzel și Anil Dash deconstruiesc mecanismele de hype și frică cu care este întâmpinat AI-ul.
Când ChatGPT a apărut la finalul lui 2022, oamenii au salutat o interfață care imită conversația umană. De la ce ne poate spune AI-ul, scenariul Silicon Valley s-a mutat la ce poate face AI-ul pentru noi. Este epoca agenților de codare, unde algoritmii primesc acces la e-mail-uri, conturi bancare și fluxuri complexe, operând în fundal ca niște asistenți nevăzuți. Dar, odată cu utilitatea, a apărut și o formă previzibilă de anxietate, alimentată chiar de cei care vând aceste unelte.
Schimbarea de paradigmă
Prima etapă AI a fost despre generarea de text. A doua, care se află la început, se concentrează pe coding agents. Aceștia pot automatiza sarcini de tip white-collar fără supraveghere constantă.
Un punct central al discuției dintre Charlie Warzel și Anil Dash este postarea virală a lui Matt Schumer, care compară momentul actual al AI-ului cu zilele de dinaintea lockdown-ului din 2020.
Anil Dash observă că liderii AI folosesc adesea un ton alarmist, de genul „tehnologia noastră e periculos de puternică”, ca o strategie de marketing invers, menită să atragă investiții și să sublinieze importanța revoluționară a produselor lor.
Hype-ul actual împrumută mecanisme din era Crypto: frica de a nu rămâne în urmă (FOMO) și o polarizare extremă între insideri și restul lumii.
Se propune o viziune în care AI-ul nu este impus forțat, ci este unul organic, pe care utilizatorul îl activează voluntar, pe propriii termeni, fără a fi invadat de automatizări spam.
