O serie de reportaje „60 Minutes” arată partea întunecată a AI-ului. Modele care recurg la șantaj, chatboți care devin confidenți fatali, plus o amenințare mai subtilă, colectivă, a valorii umane.
Șantajul
Cei de la 60 Minutes abordează o serie de subiecte care au în comun pericolul AI. De la etica modelelor AI super-inteligente, riscurile chatboților nesupravegheați, ascensiunea roboților umanoizi, utilizarea AI-ului în artă, armele viitorului, taxiurile autonome. Noile tehnologii devin parte din normalitate cu o viteză nesănătoasă. E necesar, din când în când, să oprim pe dreapta și să analizăm direcția.
Dario Amodei, CEO Anthropic, susține că AI-ul va depăși curând capacitățile umane, avertizând asupra unui viitor incert dar accelerat.
„Cred că va ajunge la nivelul la care va fi mai inteligent decât majoritatea oamenilor. Mă îngrijorează mult necunoscutele”
În testele interne, cercetătorii au descoperit că modelul AI, supus unui scenariu în care urma să fie șters, a recurs la șantaj și amenințări.
Partea întunecată
Reportajul 60 minutes relatează cazul Julianei Peralta, o fată de 13 ani, care s-a sinucis după conversații prelungite cu prieteni virtuali generați de Character AI. Modelele o încurajau și îi furnizau conținut sexual explicit, fără să alerteze părinții sau să ofere resurse de ajutor. Experții atrag atenția că aplicațiile sunt concepute special pentru a elibera dopamină și oxitocină:
„Dacă ai vrea să concepi un mod de a obține cât mai multe date de la copii, de a-i ține angajați cât mai mult timp posibil, ai concepe social media și AI-ul să arate exact așa cum sunt acum” spune Dr. Mitch Prinstein.
Roboții
Atlas, un robot humanoid, a ieșit din laborator și lucrează autonom. Noua versiune electrică, dotată cu AI de la Nvidia, nu mai este pre-programată manual, ci învață mișcările imitând operatorii umani.
Robert Playter, CEO Boston Dynamics, vede viitorul ca o simbioză, dar cu roboți capabili de eforturi supraomenești, minimizând fricile de tip "Terminator".
„Acest robot este capabil de mișcări supraomenești și va putea să depășească ceea ce putem noi face... Vrem mașinării care să fie mai puternice ca noi, să tolereze mai multă căldură sau să meargă în locuri periculoase”, spune Robert Playter.
AI în Artă
Artistul Refik Anadol folosește AI pentru a transforma date metrice, precum colecția The Museum of Modern Art (MoMA), în instalații gigantice halucinante.
„Cred că informația din jurul nostru, datele din jurul nostru, au propria lor voce. Pot să calculez, pot să-mi imaginez geometric ce anume caută ochii minții mele”, spune Refik.
Alți artiști și critici de artă condamnă, în schimb, folosirea AI-ului și antrenarea lui pe munca oamenilor.
„Când vorbim despre jafuri de artă, de obicei ne referim la un tablou furat dintr-un muzeu... Ei au furat miliarde și miliarde de imagini. Niciun artist nu a fost întrebat pentru consimțământ, niciun artist nu a primit compensații, de fapt nu vedem nici măcar credit”, spune Molly Crabapple, artistă, scriitoare americană.
Există mai multe procese colective inițiate de artiști, autori și instituții, inclusiv The New York Times, împotriva unor companii ca Midjourney, Stability AI sau OpenAI, care acuza folosirea creațiilor lor protejate de drepturi de autor, ascunsă sub doctrina fair use.
