Dacă am ajuns deja în viitor, poate ar fi bine ca acest termen să fie redefinit sau regândit. Dacă așa arată prezentul, ca un scenariu bine scris și respectat cu strictețe de roboți și algoritm, oare cum arată continuarea? Poate părea ceva prea filosofic la cafeaua de dimineață, dar hai să mai petrecem timp și alături de dileme, înainte de a ne vinde neuronii confortului digital.
Claudia Chirilescu, director general Spoon Media, îl amintește pe Alain de Botton, care spunea acum mai bine de 10 ani că firma viitorului va fi aceea care va rezolva problemele umanității cu ajutorul tehnologiei. Și vedem deja că ChatGPT este folosit ca un companion, spune ea. Însă, din prea mult confort și confirmare, riscăm să vedem mai puțin contradicțiile. Iar în comunicare și societate, progresul apare adesea din ideile incomode.
"Mulți oameni și-au construit identitatea în jurul competențelor lor profesionale. Când o mașină poate face o parte din acea muncă, apare întrebarea: „Și atunci eu ce aduc unic?”. Cred că următorii ani vor fi mai puțin despre tehnologie și mai mult despre redefinirea valorii umane", spune Claudia.
Care sunt întrebările din prezent la care e nevoie să ne gândim înainte de a continua goana spre viitor, despre umanitate, sens și valoare, povestește Claudia în rândurile de mai jos:
Prima schimbare pe care ai simțit-o odată cu apariția AI
Viteza. Nu neapărat viteza de producție, ci viteza cu care o idee poate fi explorată. Astăzi poți testa în câteva minute zeci de direcții creative, ipoteze sau scenarii. Asta schimbă fundamental procesul de lucru: petrecem mai puțin timp executând și mai mult timp conceptualizând. Sau, mai bine spus, economia de timp se traduce într-o maturitate mai mare a soluției pe care o putem oferi clienților.
Crezi că AI schimbă ritmul lumii sau direcția ei?
În primul rând, ritmul. Dar când accelerezi suficient de mult un proces, ajungi să schimbi și direcția. Cred că trăim un moment în care accesul la cunoaștere, creativitate și expertiză devine mult mai democratizat. Asta va schimba nu doar cât de repede lucrăm, ci și cine poate participa la joc.
În același timp, există și riscul, pe care deja îl vedem, al unei superficialități în abordarea soluțiilor. Și aici este nevoie să folosim AI pentru partea de research, de exemplu, dar să nu grăbim soluția, ci să ne luăm timp să o aprofundăm. Căci viteza poate să însemne mai mult, dar riscă să însemne și mai superficial.
Ce aspect al vieții umane ți se pare cel mai vulnerabil în fața automatizării
Sentimentul valorii personale. Mulți oameni și-au construit identitatea în jurul competențelor lor profesionale. Când o mașină poate face o parte din acea muncă, apare întrebarea: „Și atunci eu ce aduc unic?”. Cred că următorii ani vor fi mai puțin despre tehnologie și mai mult despre redefinirea valorii umane.
Dacă ne comparăm cu complexitatea și viteza cu care AI rezolvă un task, putem părea inferiori. Dar să nu uităm că AI este un algoritm și că este, la fel ca noi, specializat într-un anumit domeniu.
Simt că generațiile mai tinere resimt această competiție cu AI-ul pe piața muncii.
AI-ul are cel mai bun și cel mai prost PR din istorie, în egală măsură. Bun, pentru că promovează o revoluție la care suntem părtași, dar a fost promovat și ca „înlocuitor” al formei umane, ceea ce sperie. Cred că oamenii din tehnologie mai trebuie să-și rafineze obiectivele de comunicare atunci când vorbesc despre AI. Să accentueze avantajele și să nu insiste pe „înlocuirea” oamenilor.
Ce înseamnă a gândi în era AI
Să pui întrebări mai bune. În trecut, avantajul era accesul la informație. Astăzi informația este aproape infinită. Diferența o face capacitatea de a formula probleme relevante, de a conecta idei și de a evalua critic răspunsurile primite.
Cred că gândirea critică trebuie să devină definitorie. Și putem începe prin a o exersa intens în școală.
Primele semnale pe care le detectezi într-o lucrare AI
Perfecțiunea suspectă și lipsa unei tensiuni. Adică acel element neașteptat care creează tensiune. Asta AI-ul nu poate să facă deocamdată.
Textele generate exclusiv de AI tind să fie foarte corecte și foarte complete, dar uneori lipsite de tensiune, contradicție sau experiență personală. Viața reală este mai dezordonată. Când totul pare prea rotund, prea echilibrat și prea previzibil, de obicei ridic un semn de întrebare.
Poate un model antrenat pe tot ce s-a gândit deja să mai creeze ceva cu adevărat nou?
Ideile inovatoare apar de obicei atunci când cineva observă ceva ce încă nu există în date. Datele analizează trecutul și, pe baza lui, fac estimări. Dar trecutul este în spate, iar datele nu sunt egale cu realitatea. Sunt doar o manieră a noastră de a încerca să controlăm viitorul pentru o mai bună planificare a resurselor.
Originalitatea profundă vine adesea din experiență, context și contactul cu realitatea. AI-ul poate accelera descoperirea, dar nu sunt convinsă că poate înlocui complet intuiția umană.
Efectul asupra percepției oamenilor despre ei înșiși
Există riscul unei comparații permanente cu o mașină care pare să știe tot și să răspundă instantaneu. Și eu am simțit asta la mine.
Dar cred că aceasta este și o oportunitate. Ne obligă să ne întrebăm ce înseamnă creativitatea, judecata, empatia sau curiozitatea. Exact acele lucruri pe care nu le măsurăm ușor, dar care definesc valoarea umană.
AI vs răbdare și efort
Probabil că toleranța la așteptare va scădea. Dar valoarea nu dispare odată cu viteza. Faptul că poți genera o sută de idei într-un minut nu înseamnă că poți construi încredere, cultură sau reputație într-un minut. Unele lucruri rămân inevitabil lente.
Biologia are întotdeauna ritmul ei. Și natura ne învață permanent că unele schimbări pot fi grăbite, dar altele nu.
Zona confortului artificial
Acesta este unul dintre marile riscuri: să te țină în zona de confort.
Dacă algoritmii optimizează doar pentru confort și confirmare, riscăm să vedem mai puțin din ceea ce ne contrazice. În comunicare și în societate, progresul apare adesea din întâlnirea cu idei incomode. Cred că va deveni important să cultivăm deliberat expunerea la perspective diferite.
Alain de Botton spunea acum mai bine de 10 ani, într-o conferință, că firma viitorului va fi aceea care va rezolva problemele umanității cu ajutorul tehnologiei. Și vedem deja că ChatGPT este folosit ca un companion, ca un confident.
Cred că există o nevoie pe care AI-ul o poate adresa. Cu responsabilitate și asumare. Oamenii vor căuta răspunsuri, susținere, ajutor și companie, iar AI-ul este deja acolo.
Aici cred că noi, ca societate, trebuie să acceptăm și să reglementăm acest fenomen, pentru că tehnologia ne poate ajuta să fim mai puțin singuri și poate chiar mai împăcați cu noi înșine. Poate chiar să primim atenția după care tânjim și să învățăm să construim relații mai bune în viața reală.
Aceasta este speranța mea.
Care sunt părțile bune ale AI
Accesul și competențele lui. Un antreprenor, un student, un profesor sau un creator de conținut au astăzi acces la capacități care acum câțiva ani erau rezervate unor organizații mari. AI-ul poate reduce barierele și poate oferi mai multor oameni șansa de a transforma ideile în realitate.
Cum se schimbă relația om - mașină
Cred că va trebui să nu mai așteptăm ca AI-ul să ne spună ce poate face pentru noi și să luăm noi problema în mâini, spunându-i ce așteptări avem de la el.
Tehnologia va deveni din ce în ce mai puternică. Diferența va fi făcută de valorile, intențiile și deciziile oamenilor care o folosesc. Iar pentru industrie, asta înseamnă că avantajul competitiv nu va fi doar accesul la AI, ci capacitatea de a-l combina cu înțelegerea umană, creativitatea și discernământul.






















