Din 16 septembrie, urmează cinci zile de dialoguri, proiecții, performance-uri, cluburi de lectură și muzică de dans în cadrul Nordic Exposure, primul festival dedicat spațiului nordic. Un festival de literatură nordică poate lămuri mai bine relație cu acest spațiu căruia i se atribuie o mulțime de stereotipuri culturale, spun Tudorița Șoldănescu, managerul festivalului, Ariadna Ponta și Simina Popa, coordonatoare de program.
"Ne dorim să deschidem o ușă pentru câteva zile către acel spațiu cald și prietenos specific festivalurilor de literatură, unde ai ocazia și să afli ceva nou, și să te emoționezi, și să compari alte păreri cu ale tale", spune Simina.
Povestim în continuare cu Tudorița Șoldănescu, Ariadna Ponta și Simina Popa, despre ecosistemul cultural românesc fragil, publicul din România și așteptările lui în 2026, și ce propune Nordic Exposure în peisajul evenimentelor culturale.
Ideea festivalului
Tudorița: Ideea organizării unui festival de literatură nordic a venit după încheierea Nordic Festival, derulat în februarie 2025, cu un program general, care a cuprins și o componentă dedicată literaturii. Atunci am avut un singur autor invitat, scriitorul suedez Alex Schulman, dar am organizat o serie de discuții cu editori, traducători, specialiști din varii domenii pe temele propuse de autori din Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia.
Faptul că publicul a fost foarte interesat de aceste întâlniri literare, dar și de întâlnirea cu scriitorul invitat, ne-a determinat să analizăm și varianta organizării unui festival dedicat exclusiv literaturii. În plus, la București nu există un festival de literatură în adevăratul sens al cuvântului, ne-am gândit că focusul pe literatura nordică este un bun punct de start. Nu în ultimul rând a contat pasiunea colegilor din echipa de proiect pentru literatură și îndelungata lor experiență în domeniu, fie ca traducători, comunicatori sau doar împătimiți cititori.
Relația cu cultura nordică
Ariadna: În cazul meu, probabil că a pornit în facultate, când am început să studiez suedeza. O bibliotecă bine asortată, cu cărți și materiale de toate felurile, dar și șansa de a avea lectori suedezi au funcționat ca o introducere în spațiul nordic, cultural și lingvistic. Nu poți să studiezi o limbă străină fără să îi descoperi și literatura și toată istoria acelui spațiu și nu poți să studiezi o limbă nordică fără să iei contact și cu celelalte.
Dar pentru că nu am continuat după facultate în direcția asta și m-am intersectat numai ocazional cu spațiul suedez în următorii 20 de ani de lucru în zona managementului cultural, aș spune că interesul meu este cel al unui admirator cu ceva mai multe informații din interior. Acum, vorbind din perspectiva rolului meu în echipa Nordic Exposure, văd spațiul cultural nordic ca pe o zonă insuficient explorată, în ciuda faptului că exercită o atracție specială. Un festival de literatură nordică ne poate lămuri tuturor propria relație cu acest spațiu căruia i se atribuie o mulțime de stereotipuri culturale, pentru că ne dă ocazia unei priviri din interior, direct din cărți sau din interacțiunea cu cei care le-au scris.
Organizarea, provocările
Tudorița: Am început discuțiile pe conținut (structură, teme, autori invitați) în ianuarie 2026 și a fost un proces lent - în primă fază - și foarte intens - în a doua fază. Faza trei, de derulare efectivă începe pe 16 septembrie, mă aștept să fie cel puțin spectaculoasă! Cea mai mare provocare a fost să confirmăm autorii invitați în timp util, pentru că orice invitație trimiți vara există un risc crescut de refuz sau efectiv de lipsă de răspuns. Așadar finalul de iarnă și primăvara au fost lunile de foc pentru a stabili line-up-ul de festival, respectiv pe cei 6 autori care vin la București din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Faptul că proiectul este co-finanțat de AFCN, susținut de ambasadele celor cinci țări nordice amintite și are Ramboll ca partener principal, ne-a ajutat să nu simțim partea financiară ca o mare provocare. Datorită experienței colegilor din echipa de festival și a colaborării permanente cu editurile și agențiile de carte, și nu în ultimul rând datorită interesului invitaților români la toate evenimentele organizate (peste 20) programul s-a așezat frumos, coerent și în acord cu viziunea artistică.
Cea mai grea parte, cea mai frumoasă
Tudorița: Cea mai frumoasă parte abia urmează, respectiv festivalul în sine. Până atunci, aș spune că s-au aliniat foarte inspirat confirmările, astfel încât avem autori care au mai fost în România (recent sau destul de demult), dar și autori care sunt la prima vizită în București, și toți cred că vor sta pentru prima oară de vorbă cu specialiștii și autorii români invitați de noi în diferitele formate de întâlniri programate.
Cred că cea mai grea parte este pentru fiecare din echipa noastră alta, dar pentru organizarea efectivă a acestui festival, în acest domeniu specific, cel mai greu a fost să asimilăm faptul că un festival care are loc în septembrie este, în fiecare zi din perioada de pregătire (orice zi din ianuarie, februarie, martie etc.) este, repet, mâine! Planificarea și organizarea din timp ne-au fost și dușman, iar perspectiva unui calendar care pare îndepărtat a fost un inamic redutabil, pe care încă nu sunt convinsă că l-am învins.
Invitații
Ariadna: Ca la orice festival, lista invitaților ar trebui să atragă publicul cu numele consacrate și să trezească interesul cu autorii mai puțin cunoscuți cititorilor români, așa-numiții wildcards. Pentru Nordic Exposure, fiind și primul festival dedicat exclusiv spațiului nordic, ne-am dorit o selecție variată dar coerentă, relevantă dar surprinzătoare. Pare dificil, dar cred că am reușit.
În primul rând, am pornit de la autori nordici deja traduși în limba română. Oferta din colecțiile editurilor este foarte generoasă și reflectă perfect diversitatea literaturii nordice contemporane, așa că am avut de unde alege. Propunem o selecție de autori din toate cele cinci țări, cu abordări și practici literare diferite, care împreună conturează o imagine deloc stereotipică a ceea ce numim „literatură nordică”. Sofi Oksanen, binecunoscută cititorilor români, aduce o literatură cu o puternică miză istorică și politică; Henrik Fexeus e o voce la granița dintre literatură, psihologie, thriller și performance, aducând și experiența sa de mentalist; Marie Aubert explorează relațiile de familie, intimitatea și tensiunile vieții contemporane; Annette Bjergfeldt vine cu o proză puternic marcată de sensibilitatea muzicală; Yrsa Sigurðardóttir nu are nevoie de prezentare pentru iubitorii de Nordic Noir.
Nu mai puțin importanți sunt invitații români – scriitori, jurnaliști, traducători, critici – care contribuie la contextualizarea literaturii nordice pentru publicul local și creează spațiul de dialog pe care ni-l dorim. Dar invitații nu se opresc aici. Traducătorii, editorii, profesioniștii lumii literare și toți cititorii sunt parte din familia festivalului.
Ce se întâmplă la Nordic Exposure
Simina: Vor fi cinci zile de dialoguri, proiecții, performance-uri, cluburi de lectură și muzică de dans. Nordic Exposure este construit în patru secțiuni: Close-up, Special, Forum și Stage & Screen.
Din 16 până pe 20 septembrie, fiecare zi de festival oferă o întâlnire cu un scriitor dintr-o țară nordică, invitații menționați de Ariadna mai sus. Sofi Oksanen, Annette Bjergfeldt, Yrsa Sigurðardóttir, Henrik Fexeus și Marie Aubert sunt în centrul atenției în secțiunea Close-up, antrenați de jurnaliști și autori români în dialoguri despre titlurile lor cele mai noi, poveștile lor de scriitori și ce-i pasionează mai mult în ceea ce scriu.
Cei cinci invitați nordici vor avea o a doua întâlnire cu publicul în secțiunea Special, unde unghiul dialogului trece de la cel de profil general, la cel de subiect specific. Iar aici festivalul propune conexiuni ale nordicului cu diferite zone culturale românești: un dialog academic cu Sofi Oksanen, cluburi de carte locale în prezența autoarei Annette Bjergfeldt, scriitori aspiranți sau consacrați de vorbă cu Yrsa Sigurðardóttir și Henrik Fexeus despre tehnici de scris; și paralelism literar în cazul unui roman al scriitoarei Marie Aubert. Acestei serii se adaugă un club de carte pentru copii și o dezbatere despre ce înseamnă hygge pentru spațiul românesc.
Secțiunea Forum este dedicată profesioniștilor și celor interesați de mersul pieței de carte, și aduce două discuții, una la Raftul traducătorului/Cărturești, despre mecanismele traducerilor și publicării literaturii din limbi nordice, totodată o celebrare a specialiștilor și traducătorilor dedicați, și a doua, în prezența specialistei Hilde Lyng, despre funcționarea rețelelor instituționale legate de creatori literari, asociații, organizații, uniuni.
Stage & Screen este, poate nu întâmplător, cea mai bogată secțiune, căci povestea unei cărți poate să ducă în atât de multe locuri: lectură performance cu ilustrații live pentru Nobelul Jon Fosse, poezie nordică la cafeaua de dimineață cu acorduri de chitară ale Sannei Hartnor, un dialog despre literatură și muzica metal nordică, filme adaptate după romane și, cum altfel, o petrecere de încheiere pe muzică de dans nordică.
Ce ați vrea să știe oamenii cel mai important despre acest eveniment
Ariadna: În primul rând, să știe că festivalul e mult mai mult decât o sumă de evenimente cu scriitori. Este un spațiu pentru conversații și descoperiri, unde vii ca să confirmi lucruri pe care le știai, dar pregătit să afli lucruri noi sau să-ți schimbi complet perspectiva. Ne dorim un public curios, implicat, dornic să intre în dialog cu scriitorii, desigur, dar și interesat de contextul mai larg. Și pentru asta am pregătit evenimentele din secțiunile Nordic Special, cu dezbateri care introduc alte perspective asupra spațiului cultural nordic, și cele din secțiunea Nordic Forum, care aduc în prim-plan profesioniștii lumii literare – traducătorii și editorii. Așa cum spune și numele festivalului, Nordic Exposure a fost gândit ca o invitație pentru toți cei interesați de spațiul nordic de a se expune la nou și de a se lăsa surprinși.
Ce conversații și întâlniri vă doriți
Simina: Ne dorim să deschidem o ușă pentru câteva zile către acel spațiu cald și prietenos specific festivalurilor de literatură, unde ai ocazia și să afli ceva nou, și să te emoționezi, și să compari alte păreri cu ale tale. Iar invitații din cele cinci țări nordice cu siguranță vor aduce pentru toate aceste întâlniri istorisiri, idei și propria lor curiozitate față de cititorii români.
Ne bucurăm să asortăm prezența în festival a celor cinci scriitori nordici cu cinci scriitori români: Lavinia Braniște, Marius Chivu, Maria Orban, Cătălin Ceaușoglu și George Cornilă. Și să avem parte de moderarea pregătită de jurnaliștii Ioana Pelehatăi și Marius Constantinescu.
Nordic Exposure este totodată o ocazie de a pune pe listă traducătorii români din limbi nordice, care nu sunt deloc puțini – un caz rar față de alte țări și un motiv excelent de conversație cu Sanda Tomescu Baciu, fondatoarea studiilor norvegiene de la Cluj și o promotoare neobosită a literaturii nordice în traducere.
Și, firește, festivalul funcționează și ca o platformă de networking pentru toți profesioniștii din piața de carte, care să lase loc unor conversații pentru inițiative noi de colaborare între literaturile nordice și cea română.
Din experiența de până acum: ce ați descoperit despre publicul român
Simina: Cu referire strict la cel de carte și din experiența proprie, aș desprinde ca trăsături generale că suntem un public foarte pasionat, doritor de ocazii de socializare, dar restrâns, e mai lentă extinderea către segmente noi. Suntem un public foarte răbdător, care rezistă la conversații lungi, față de formatul evenimentelor literare din vestul Europei, unde dialogurile rareori ajung la o oră. Puțin timizi când vine vremea întrebărilor și curiozităților proprii spuse cu voce tare, dar, odată spartă gheața, suntem calzi și ospitalieri cu invitații. Ne place să stăm la povești, și întocmai la asta ne-am gândit în construirea Nordic Exposure, unde vor fi multe și felurite.
Ce așteaptă publicul român de la evenimentele culturale în 2026
Ariadna: Sper că își dorește evenimente care te provoacă, te pun pe gânduri, te fac să vrei să afli mai mult. Și sper că e un public interesat să știe și ce e dincolo de produsul finit, în cazul nostru, pentru că vorbim de un festival literar, cartea. Noi unui astfel de public ne adresăm, care știe sau vrea să afle mai multe despre întreaga comunitate de profesioniști pasionați care fac să apară cărțile pe rafturi: autori, agenți literari, traducători, editori, librari și nu numai. Și Nordic Exposure include evenimente dedicate tuturor acestora.
Mai cred și că publicul de azi e mult mai deschis către diversitate, dornic să fie surprins și interesat de context, de punerea în legătură a unor elemente aparent disparate, iar festivalul nostru face și asta: fără a ne propune să demontăm șabloane și stereotipuri inevitabile despre spațiul nordic, cred că asta se va întâmpla de la sine.
Energia oamenilor din peisajul cultural
Simina: E greu de generalizat, iar peisajul cultural e foarte diferit de la un sector la altul și de la o artă la alta. În zona de carte, entuziasmul și determinarea celor din sectorul privat, care țin de fapt lucrurile în mișcare, aș zice că sunt la fel de sus, dar cu momente mai dese de oboseală. Se simte mult lipsa unui sprijin pe termen lung, gândit spre obiective clare, de ansamblu, din partea instituțiilor de stat.
Însă în pregătirea Nordic Exposure pot spune că ne-am bucurat de sprijinul prompt al colegilor de breaslă: traducătorii, editorii, organizatorii cluburilor de carte și al festivalurilor literare românești cu mai multe ediții sub centură, prozatori și poeți, universitari și cercetători, cu toții au răspuns cu multă bunăvoință și energie pozitivă întrebărilor și invitațiilor noastre, le mulțumim!
Ce lipsește din ecosistemul cultural din România
Tudorița: Personal cred că domeniul cultural are nevoie de o înțelegere mai empatică a noțiunii de ecosistem. Dacă aș spune că „ecosistemului cultural din România îi lipsește interesul pentru cooperare și parteneriat” aș anula unul din principiile de bază ale noțiunii de „ecosistem”. Îndrăznesc să spun că în România ecosistemul cultural este fragil, în proces de conturare.
Ecosistemul cultural nu poate exista fără relația cu economia, transporturile, unitățile de cazare, fără spații de derulare a evenimentelor culturale, nu poate exista fără relații directe cu educația și fără interes sau susținere din zona administrativă, ca să nu spun politică. În afara acestor relații directe, menținute și crescute constant, în România există o bulă culturală în care trăim mai bine sau mai rău, în care supraviețuim dar nu înflorim, și există tot felul de sateliți mai mult sau mai puțin culturali, cu un conținut pronunțat care vine din zona de divertisment.
