Cu astfel de spoturi ar trebui probabil sa ma indeletnicesc mai des. In fond nu e greu sa spui ca e prost despre un produs publicitar care este atit de evident prost incit circotasii se pot intreba pe drept cuvint de ce m-am mai obosit sa scriu despre el.
Vorbesc aici despre ultima realizare Danette si vreau sa spun ca e pacat ca o idee buna nu a fost executata la potentialul ei maxim, pentru a extrage cit mai mult din ea.
Numai de bine
Ma vad silit sa incep cu laudele. Moderate, dar totusi laude. In fond e primul spot Danone care mi-a smuls un zimbet. E primul spot Danone care nu e stupid, artificial sau lipsit de sens. E primul spot Danone care mi-a placut. Iar asta, macar din punctul meu de vedere, e o performanta, dat fiind lantul interminabil de spoturi aiurea, dar care, in virtutea unei aglomerari media, totusi a tinut sus compania.
Daca meritul apartine agentiei sau clientului e prea putin important, asa ca purced cu analiza.
Ideea
Pai, e simplu. E prima idee care transmite foarte clar mesajul, intr-un mod firesc, lipsit de fortari si de pretiozitati. Celelalte spoturi Danone pacatuiau toate printr-un fel de disperare care emana din executii. Isi doreau mult prea mult sa convinga si alunecau inevitabil in artificial. Firescul situatiei se pierdea complet, se activa un reflex de respingere si mesajul nu trecea in mintea consumatorului.
Acesta reuseste sa transmita clar ideea intr-un mod usor. Celelalte spuneau aproape literal ideea, nu incercau sa o dramatizeze, sa o arate.
O oarecare exceptie facea spotul pentru orez cu lapte, dar se pierdea in marea de ineptii gen dansatul pe o melodie cretina a Loredanei sau gen factori, indici si mame karatiste.
