Mi se intampla ceva ciudat cand ma gandesc la Artskul. [Inca] nu am fost la cursurile lor, dar uitandu-ma pe site-ul frumos, curat si misterios, iar mai apoi pe Facebook - unde ma intampina un cal cu unghii lungi si roz, si mesajul "school of hard knocks" - ma incearca o senzatie, sau poate o dorinta de personificare. Adica ma gandesc la Artskul ca la o persoana. Cum este ea (pentru ca se intampla sa fie fata)? Matura, chic, eclectica, indrazneata daca nu chiar tupeista, inteleapta, jucausa si artista. Are ceva de zis si, prin asta, atrage.
Nu stiu cat de relevant e exercitiul asta pentru realitate, dar dupa ce am vorbit cu Georgiana Toea, una dintre cele 2 presedinte de la Artskul, mi s-a intarit perceptia. Poate ca totusi aceasta imagine le portretizeaza bine atat pe ea, cat si pe Alice Petrescu, fondatoarea proiectului.
Punem pauza la fantasmagorii si ii dam play Georgianei, care o sa va proiecteze filmul Artskul in cuvinte.
Artskul management
Alice Petrescu, jurist, si Georgiana Toea, solipsist, sunt ocupantele scaunului de chairwoman la Artskul. Cand una merge la toaleta sa-si pudreze nasul, cealalta ii ia repede locul.
Ideea
Ideea a aparut in urma cu trei ani ca urmare a interogarii de sine "Si acum ce mai facem?". Clash-ul s-a produs dupa ce fiecare dintre noi a zis 'pa' cate unei corporatii, telecom, respectiv industria muzicala. Cum mai des ne intalneam la concerte Metallica decat la nuntile fostelor colege de munca comune, usor s-a iscat o amicitie, care-n anii de Artskul a alunecat in prietenie.
