Pe Olivia am cunoscut-o prima data acum 4 ani cand era editor in cadrul redactiei online a unui ziar. Abia incepusem sa invat ce-i cu digitalul, iar jurnalismul online mi-era destul de strain pentru ca in ultimii ani statusem cu nasul in scriitura de tip narativ. Am impresia ca, la fel ca mine, multi jurnalisti/producatori de content au fost luati prin suprindere de avantul mediului digital si au trebuit sa se adapteze la noul context. Unul dintre oamenii care mi-a facut adaptarea mai usoara a fost Olivia.
Acum, Olivia Vereha e mereu online. Dupa cei cativa ani de presa, a inceput o cariera pe cont propriu centrata pe pasiunea pentru digital. Asa s-a apucat de consultanta si de tinut cursuri despre web usability, content writing si content strategies.
Freelancing-ul nu-i un drum usor si facturile nu se platesc intotdeauna la termen, dar satisfactiile sunt mari. Uneori se mai moare si de foame. De-asta Olivia se gandeste sa scrie o carte cu titlul "50 Shades of Rice", inspirata din lunile in care nu si-a luat salariul - tratate cu o doza de umor de calitate , toate par mai usor de suportat.
As vrea sa pot spune o poveste plina de inspiratie si care are treaba cu idealuri marete (oare pot fi si altfel?), dar realitatea este ca la 17 ani, pentru mine jurnalismul a fost ceea ce as numi ”the next best thing”. Era varianta b).
