Fie ca romanul e jurnalist, oengist, corporatist, somer, taran, miner, pensionar. De ce?-ul, reprimat atata timp prin maraieli pe la colturi, are nevoie sa fie cultivat. Raluca Feher si echipa de la Frontline se straduiesc sa antreneze muschiul intrebarii.
Nu este o poveste de succes, spune fosta jurnalista, cel putin cand vine vorba de adunat de fonduri si surse de finanatare. “Desi lucrez in publicitate, realizez ca este foarte greu sa le vinzi oamenilor educatie, mai ales atunci cind nu ai bani sa faci asta”, explica Raluca Feher. Si, desi lucreaza in publicitate, agentiile de publicitate sau companiile nu s-au grabit sa sustina o cauza ca Frontline, atat de sensibila politic.
In ciuda lor, au reusit sa intermedieze singurul interviu cu Julian Assange pentru jurnalistii romani.
Povestile de succes sunt pentru filmele americane. Frontline, insa, este o poveste necesara. Pentru Romania. De ce? Cititi mai jos:
Frontline Club London a inceput in Romania, in decembrie 1989, in barul de la Inter, nascut din mintile pe adrenalina ale unui grup de cameramani freelance cu experienta in zone de conflict. Apoi, vreme de 23 de ani, nu a mai avut treaba cu noi, pina cind, in iulie 2012, i-am scris un mesaj lui Vaughan Smith, fondatorul clubului, cerandu-i sa deschida si in Romania un Frontline.
