Ana-Maria Caia si generatia anti-prostie: Copilul meu de 10 ani n-a ratat niciun mars. Sper ca ei sa fie alti oameni

Ana-Maria Caia si generatia anti-prostie: Copilul meu de 10 ani n-a ratat niciun mars. Sper ca ei sa fie alti oameni

Ana-Maria Caia, redactor-sef Sapte Seri, scriitoare si blogger, spune ca dintre toate numele care i se pot da noii generatii, cel mai bun este anti-prostie. Generatia sortita sa fie anti-ceva. Generatia care traieste intr-un vis continuu, in care oamenii zambesc pe strada. Undeva, pe drum, generatia asta si-a dat seama ca nu e de gluma si a iesit in strada.

Despre noua generatie se va vorbi si in cadrul Romanian Youth Focus, parte din evenimentul Target BootCamp derulat sub umbrela SMARK KnowHow pe 23, 24 si 25 noiembrie. Timp de 3 zile se vor dezbate toate cele 3 targeturi de interes pentru branduri si agentii: femei, barbati si tineri.

Ana-Maria Caia se declara parte din ea.

 

Noua generatie si numele ei

Generatia anti-prostie. Eu ma simt din ea, din noua generatie, de fapt, tehnic, fiind nascuta in anii '80 sunt parte ceea ce se numeste “millennials”. Anti-prostie ar trebui sa fim pentru ca degradarea clasei politice la noi a insemnat inclusiv ajungerea in posturi de putere a unor oameni care nu sunt dotati intelectual pentru asta.

Ei ne pierd vremea, ne mananca timpul si timpurile, au un nivel ideologic aproape de genunchiul broastei si trist e ca modeleaza societatea dupa chipul si asemanarea lor.

In Coreea de Sud, generatia care a reformat tara prin prosteste insistente, in anii '80 si apoi prin actiune politica in anii '90, a fost numita generatia 386, dupa cel mai bun procesor Intel existent atunci pe piata.

Noi nu suntem inca asa decisi, asa ca suntem inca sortiti sa fim anti-ceva. Acel ceva sa fie prostia, intunericirea.

 

De ce iese in strada noua generatie

Noi avem niste aspiratii neconforme cu realitatea. Traim un continuu vis: oamenii sa zambeasca pe strada, biciclistii sa aiba piste, cluburile sa fie misto si sigure, slujbele sa fie multumitoare, libera initiativa sa se poata manifesta normal, casele vechi sa fie renovate, Bucurestiul sa aiba un fel de coolness berlinez.

Sigur, astea-s vise, pentru ca realitatea noastra e usor pocita si pentru fiecare punct de mai sus trebuie sa cheltuiesti o cantitate uriasa de energie ca sa iti iasa cat de cat. Generatia asta n-a iesit in strada pentru ca avea burta goala.

Asta e partea buna a povestii, ceea ce inseamna ca daca n-avem revendicari de felul ulei si faina, avem revendicari privind societatea in care traim, mentalitatile, organizarea lucrurilor.

Oamenii au inceput sa fie jigniti de ciubotele si coruptii care ne conduc: micii si marii spagari ai primariilor, Oprea inumanul, Piedone nesimtitul.

Inainte radeam de ei pe Facebook: “dude, uite ce bou e asta!” si cu asta basta. Ne bateam pe spate unul pe altul “mai, uite ce mi s-a intamplat azi la circa financiara!” Cred ca undeva, pe drum, ne-am dat seama ca nu e tocmai de gluma. Si ne-am dat seama ca nu e de gluma cand am inceput sa inlocuim cu succes statul, fiecare la nivelul lui.

Are mama nevoie de bani si pensia ei e o rusine? O intretinem. Copiii nostri se duc la niste scoli proaste? Facem cursuri cu ei in privat. Ii trebuie unui copil operatie de cancer? Pac, strangem bani. Are nevoie un spital de aparatura? Ne-ajuta si o companie. Avem casa in Pipera si ne-o sparg hotii lunar, fara a fi prinsi niciodata? Platim serviciu de paza. Si tot asa pana la sfarsitul lumii.

Trebuie sa reocupam spatii in tara noastra si s-o lasam pe-aia cu “nu-ti convine, pleaca”. Ba nu, pleaca tu, politician corupt si birocrat inutil. Intr-un cuvant ce ne revolta? Abuzul, probabil ca asta e cuvantul.

 

Ce nu intelegi

M-am declarat parte din ea, dar daca ma uit in urma mea, la cei de 16-25 de ani, sa zicem, ma intristeaza ca ei nu sunt mai vizibili in societate.

Stau in facultati triste si pline de impostura si nu riposteaza. O lungesc din master in doctorat fara a face teze vestite ori cercetare. Asta e o pierdere uriasa pentru ca mai multa energie si mai mult avant ca la aceste varste nu exista. Asta nu inteleg, cursa “inarmarii cu diplome”. Daca arunci la cos anii astia pierzi o lume de mari posibilitati.

De pilda, in scandalurile legate de plagiatul lui Ponta si alte plagiate, m-as fi asteptat ca studentii sa faca proteste masive care sa distruga putreziciunea sistemului. Tineretea e varsta la care inca mai poti fi insetat de dreptate cu norma intreaga.

M-as fi asteptat si ca profesorii sa se lege de usile universitatilor in semn de protest. Nu s-a intamplat nimic. Dar si noi am fost o generatie destul de apatica si neimplicata politic cand aveam aceasta varsta.

Cei dinaintea noastra facusera o revolutie si trecusera printr-o mineriada. Noi n-am avut zvacul ala care putea duce Romania in alta directie.

Pe de alta parte, copilul meu de 10 ani n-a ratat niciun mars. Sper ca ei sa fie alti oameni.

 

Diferente. Asemanari

In 5-10 ani ar trebui sa fim la putere noi, generatia noastra. Vom veni cu bune si cu rele. Cu lenea civica pe care am alungat-o doar putin in ultimii ani. Cu atitudinea relaxata si uneori usor prea hedonista fata de viata. Cu nestiinta noastra de a face bani pe bune in jungla asta care e mediul de afaceri din Romania.

Noi le vom pregati lor societatea si sper sa nu fie la fel de distrusa precum asta de acum.

Ei, pe de alta parte, sunt copii nascuti pe internet, cu o deschidere fantastica inspre lume, cu prelungiri tehnologice ale propriei fiinte. Deci ei ar putea fi progresul, ar putea arunca tara asta in viitor. Cred ca ei au relatii mai corecte cu banii, cu parintii lor, cu angajatorii lor.

Cred ca sunt mai putin submisivi si asta ii face mai buni. 

 

Asteptari

Sper sa fie destepti si sa ne plateasca pensiile muncind mai mult cu mintea, nu cu bratele. Mi-as dori ca Romania sa inceteze sa mai fie exportator de forta de munca ieftina si necalificata in UE, de muncitori cu salarii la negru.

Mi-as dori sa fortam cumva schimbari rapide in educatie pentru ca cei care vin din urma sa construiasca o tara in care optiunile sa fie altele decat acum.

 

Invataturi

Am lucrat cu oameni foarte tineri, am si facut proiecte pentru si cu oameni foarte tineri. Cumva, sunt mai pragmatici, stiu mai bine decat noi ce vor sa faca. Uneori nu stiu ce pot sa faca, dar asta e boala de tinerete.

Varfurile din generatia de dupa cea a noastra sunt remarcabile, se vede la ele ca pot avea toata cultura lumii din doua click-uri, nu trebuie sa se dea de ceasul mortii sa gaseasca o carte la biblioteca.

Se vede la ei un tip de gandire diferit: acumularea de informatii e buna, dar Google face o treaba excelenta acum, iar mintea poate sa se ocupe cu gasirea de solutii la tot felul de probleme, poate zburda in alte directii.

Sunt mai dezinvolti si mai dispusi sa-si inventeze lumea: jobul lor, clubul lor personal, ideologia lor proprie. Nu le asteapta de-a gata, nu le mostenesc de la cei mai batrani. Nu se simt stransi in nicio camasa conceptuala. Le e frica mai putin.

Nu le dau niciun sfat, ca sfaturile sunt nasoale. In viata insa, mie mi-a prins bine sa-mi pastrez mintea rece si inima calda.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Subiecte

Sectiune

Dictionar



Related