La inceput au fost instalatiile artistice pe care le facea in zone abandonate si pe care trebuia sa le arhiveze cumva. Asa a inceput Mihai Barabancea sa cocheteze cu fotografia.
La UNArte a gasit contextul pisihic in care sa poata fi autodidact. In lucrarile lui spune ca "imbina elemente de la street photography, fashion pana la tiger style, tinder-style si poverty hentai, adica orice functioneaza pentru a genera stari specifice si momente kodak". Si-a creat, astfel, si un stil propriu pe care l-a si numit: Hyper-Reality-Hacking, in care fotografia imortalizeaza energiile orasului, fara sa le disturbe "echilibrul fragil".
Dupa 4 ani de pozat prin Romania si-a creat primul photobook. Co-finantat de AFCN si tiparit in 500 de exemplare, ”Rescrierea Secventei” ilustreaza momente asumate din realitatile unor oameni mai putin frecventati de fotografi; si ii sta mai bine rasfoit decat povestit. A fost nominalizat la Gala Bun de Tipar si premiat la concursul national de design de carte.
In curand a urmat si al doilea, tot cu sprijinul AFCN. Prin ”Sarutul”, Mihai a vrut sa depaseasca granitele artelor vizuale la modul concret: in cadrul proiectului, fotografiile lui sunt accesibile nevazatorilor. Impreuna cu graficianul Cristiana Costin, a construit structuri tactile si cuvinte cheie in Braille peste fiecare imagine:
